Povesteşte Alex Ştefănescu în cartea Jurnal secret. Noi dezvăluiri: “Am scris, de-a lungul timpului, nu numai pe hârtie, ci şi pe coji de mesteacăn (poeme, pentru o fată pe care am iubit-o în adolescenţă), pe garduri (cu creta sau cu o bucată de cărămidă, spre exasperarea câinilor din curţile în cauză), pe pământ sau pe nisip (cu băţul), pe propria mea mână, în zona de sub manşeta cămăşii (fiţuici pentru lucrările de control).
Odată, la munte, ca să-l tachinez pe prietenul meu de atunci, George Arion, am săpat pe un versant, cu litere mari, de doi metri înălţime, inscripţia „Arion boul”, iar el, Arion, a anulat cu o singură glumă, în câteva secunde, munca mea de o noapte întreagă:
– Îţi mulţumesc că ne-ai semnat pe amândoi! 🙂
Reblogged this on Graffiti-uri pe pereţii "Gării pentru doi".
[…] postări de pe următoarele bloguri : David Ionel Romulus, My life as Ioana, Zaț de cafea, Istorii regăsite, Eu, măgarul lui Buridan, Dia na’s blog, Între noapte și zi, Alma Nahe, Dor de dragoste, […]
[…] Ionel Romulus, My life as Ioana, Zaț de cafea, Istorii regăsite, Eu, măgarul lui Buridan, Dia na’s blog, Între noapte și zi, Alma Nahe, Dor de dragoste, […]