Mâna neagră

Asasinarea lui Franz Ferdinand la Sarajevo

Gloanţele trase la 28 iunie 1914 la Sarajevo s-au dovedit a fi cele care au provocat Primul Război Mondial. Au fost tinerii conspiratori singurii vinovaţi sau au fost implicaţi şi alţii?

La 28 iunie 1914, duminică dimineaţa, prinţul moştenitor al Austro-Ungariei a fost întâmpinat cu bucurie de către locuitorii capitalei Sarajevo. Totuşi, puţin după ora 10, cineva a aruncat o bombă asupra maşinii deschise în care arhiducele Franz Ferdinand şi Sofia, ducesă de Hohenberg, soţia sa, străbăteau străzile din Sarajevo. Ridicând mâna să o protejeze pe Sofia de obiectul zburător, arhiducele a deviat proiectilul în afara vehiculului şi acesta a explodat în stradă, în spatele lor. Deşi câţiva dintre cei aflaţi în apropiere şi unii dintre ocupanţii următoarei maşini au fost răniţi uşor de schije, s-a decis să se meargă totuşi la ceremonia de bun venit de la primărie.

„Crezi că vor mai urma şi alte bombe?” şi-a întrebat furios Franz Ferdinand gazda, generalul Oskar Potiorek, guvernatorul militar al Bosniei. Încercând să nu dea prea mare importanţă incidentului, generalul a răspuns oaspetelui imperial: „Înălţimea Voastră crede oare că străzile sunt pline de asasini?” Se lua, totuşi, hotărârea ca restul drumului să se facă pe alt traseu decât cel stabilit anterior. Dar nimeni nu l-a informat şi pe şofer de schimbare.

„Ce-i asta? Nu pe aici!” a strigat generalul când automobilul arhiducelui a cotit de pe cheiul Appel spre strada Franz Joseph. Încurcat, şoferul a frânat ca să dea înapoi şi să scoată maşina de pe străduţa îngustă. Manevra i-a adus pe ocupanţii imperiali ai maşinii exact pe direcţia de tragere a asasinului. Au urmat două împuşcături. Un glonte a străpuns gâtul lui Franz Ferdinand, celălalt a lovit-o pe Sofia în abdomen. Peste câteva minute amândoi erau declaraţi morţi.

Tânăra Bosnie

Asasinul a fost arestat pe loc, aşa cum fusese şi cel care aruncase bomba cu o oră înainte, mulţimea furioasă împiedicându-i să se sinucidă. Cei doi s-au dovedit a fi revoluţionarii sârbi Gavrilo Princip şi Nedeljko Cabrinovici, membri ai unui grup numit Tânăra Bosnie. Inspiraţi de revoluţionarii ruşi ai timpului – şi prefigurând în mod uimitor tulburările politice care aveau să zguduie Balcanii după 1990 – tinerii îmbrăţişaseră cauza eliberării Bosniei şi Herţegovinei de sub stăpânirea austro-ungară. Împreună cu alţi patru tineri conspiratori, Princip şi Cabrinovici se postaseră pe traseul convoiului oficial cu intenţia de a-l omorî pe arhiduce, simbolul odioasei dominaţii habsburgice. Studenţi la Belgrad, în capitala Serbiei, cei doi plănuiseră acţiunea încă din primăvară, când aflaseră că Franz Ferdinand intenţiona să viziteze Sarajevo. După ce li se alăturase un al treilea tânăr, Trifko Grabez, conspiratorii ceruseră arme de la Milan Ciganovici, un naţionalist bosniac mai în vârstă. Acesta i-a învăţat să tragă cu pistolul, să se folosească de bombe şi le-a furnizat capsule cu cianură ca să se sinucidă după ce îşi îndeplineau misiunea. În acelaşi timp, Princip îi scrisese lui Danilo Ilici, profesor şi scriitor din Sarajevo, care a recrutat încă trei asasini şi şi-a asumat conducerea complotului.

mana neagra

Urmărind acţiunea în Serbia

Dupa cum s-a dovedit ulterior, Ilici făcea parte din organizaţia teroristă secretă Unitate sau Moarte, cunoscută neoficial sub numele de Mâna Neagră. Membrii acestei organizaţii erau hotărâţi să folosească orice mijloace pentru a scoate Bosnia şi Herţegovina de sub dominaţia Imperiului Austro-Ungar şi pentru a le uni cu Serbia. Organizaţia era condusă de colonelul Dragutin Dimitrijevici, şeful departamentului de informaţii din cadrul statului major general sârb, cunoscut sub numele de Apis. În noiembrie 1913, Ilici a vizitat Serbia pentru a discuta cu Apis asasinarea guvernatorului militar al Bosniei, generalul Potiorek. La începutul anului 1914, şi-a trimis prim-adjunctul la o întrunire a revoluţionarilor bosniaci la Toulouse, în Franţa, al cărei scop era să elaboreze planul asasinării generalului. Când şi cum anume s-a produs fuziunea conspiraţiei Mâna Neagră cu complotul lui Princip şi al tinerilor lui tovarăşi probabil că nu se va şti niciodată. Totuşi, fiind un obişnuit al cafenelelor belgrădene unde se întâlneau revoluţionarii sârbi, este foarte posibil ca Princip să-i fi cunoscut pe membrii organizaţiei Mâna Neagră. Mobilurile ambelor asasinate erau identice: să semene teroare în imperiu şi să-l determine să renunţe la dominaţia asupra slavilor de sud.

Drumul spre război

Guvernul austro-ungar de la Viena a considerat Serbia vinovată de asasinarea prinţului moştenitor şi a soţiei sale. O lună mai târziu, la 23 iulie, Imperiul Austro-Ungar a dat un ultimatum Serbiei. Viena cerea desfiinţarea tuturor organizaţiilor ostile imperiului, participarea la ancheta întreprinsă de autorităţile sârbe cu privire la asasinare, arestarea oficialilor sârbi cunoscuţi ca adversari ai monarhiei Habsburgilor şi prezentarea de scuze pentru participarea Serbiei la atentatul de la Sarajevo.

Deşi părea conciliant, răspunsul sârbilor era evaziv. Înclinat să creadă că Rusia îi va veni în ajutor, micul regat a început să se pregătească de război. La cinci zile după ultimatum, Imperiul Austro-Ungar a declarat război Serbiei. Când ţarul Rusiei a anunţat mobilizarea generală, Germania – aliată cu Imperiul Austro-Ungar, a declarat război Rusiei. Franţa şi Marea Britanie, aliate cu Rusia, au declarat război Germaniei. Până la sfârşitul lui august aproape toată Europa era în război.

Pedeapsă şi vinovăţie

Procesul lui Princip şi a încă 24 de posibili complici implicaţi în asasinare a început la Sarajevo la 12 octombrie 1914. În boxa acuzaţilor se aflau doar participanţii locali. Mai toată lumea credea însă că adevăraţii vinovaţi erau la Belgrad în spatele liniilor inamicului şi deci imposibil de adus în instanţă. Întrebat dacă se considera vinovat de crimă, Princip a răspuns: „Nu sunt un criminal, întrucât eu am eliminat un răufăcător. Consider că am făcut o faptă bună.”

La şase zile de la încheierea procesului, la 23 octombrie, judecătorii au dat verdictul. Princip, Cabrinovici şi Grabez au fost găsiţi vinovaţi de asasinat si trădare. Pentru că nu împliniseră încă 20 de ani, nu putem fi condamnaţi la moarte, aşa că primeau pedeapsa maximă – 20 de ani de închisoare. Toţi trei au murit în închisoare înainte de sfârşitul războiului a cărui scânteie o aprinseseră – Princip şi Cabrinovici de tuberculoză, Grabez de malnutriţie cronică. Ilici şi alţi patru au fost condamnati la moarte, dar doi au reuşit în urma apelului să obţină comutarea ei în închisoare. Profesorul şi ceilalţi doi camarazi au ajuns în faţa plutonului de execuţie în februarie 1915. Opt dintre acuzaţi au primit pedepse mai uşoare, iar nouă au fost achitaţi. Doi ani mai târziu, ca un deconcertant post-scriptum al procesului, colonelul Dimitrijevici îşi asuma responsabilitatea conspiraţiei. Conducătorul Mâinii Negre fusese judecat şi condamnat pentru un atentat la viaţa primului regent al Serbiei. Într-o depoziţie înmânată tribunalului militar, Apis îşi mărturisea şi amestecul în asasinarea arhiducelui. Istoricii încă se mai contrazic dacă el a fost sau nu cu adevărat creierul conspiraţiei. Dar în Iugoslavia – patria-mamă pentru care s-a luptat – Gavrilo Princip a ajuns erou naţional.

sursa: Mari enigme ale trecutului, Reader’s Digest

Un răspuns

  1. ;eu vreau sa spun ca cei 3 indivizi tineri care au complotat si l -au asasinat pe franz ferdinand, a fost motivul pt. prabusirea imperiului austro–ungar in europa si romania. daca nu era atentatul, nu era nici razboiu mondial si ar fi ramas imperiu si in transilvania remanea monarhie hamsburgice si era altfel.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: