Legile fundamentale ale României în prima jumătate a secolului al XX-lea

Constitutia Romaniei

Constituţia reprezintă actul juridic şi politic fundamental al unei ţări. Ea reglementează relaţiile referitoare la forma de guvernământ, structurile şi atribuţiile puterilor în stat şi formulează drepturile fundamentale ale cetăţenilor. În prima jumătate a secolului al XX-lea au fost adoptate în România următoarele legi fundamentale: Constituţia din 1923, cea din 1938 şi cea din 1948.

Necesitatea adoptării Constituţiei din 1923 a fost determinată de schimbările din primele decenii ale secolului al XX-lea, respectiv de făurirea statului naţional unitar român, de unirea Basarabiei (27 martie 1918), a Bucovinei (15/28 noiembrie 1918) şi a Transilvaniei (1 decembrie 1918) cu România. Înfăptuirea României Mari reclama unificarea organizării de stat şi a legislaţiei, care avea să favorizeze progresul întregii naţiuni.

Adoptarea Constituţiei din 1938 a fost determinată de dorinţa regelui Carol al II-lea de a institui un regim de guvernare personală, în contextul crizei apărute în urma alegerilor din 1937 (niciun partid politic nu obţinuse 40% din voturi pentru a primi prima electorală, adică posibilitatea de a forma guvernul).

Ultima dintre constituţii, cea din 1948, a fost adoptată în condiţiile sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial, a ocupării ţării de către sovietici , a cuceririi puterii politice de către comunişti şi a înlăturării monarhiei.

Legile fundamentale din anii 1923 şi 1938 se bazau pe principiul monarhiei ereditare a familiei de Hohenzollern Sigmaringen, prin Ferdinand I (Constituţia din 1923) şi Carol al II-lea (Constituţia din 1938). Succesiunea se asigura prin ordinul de primogenitură, pe linie masculină (o asemănare între cele două Constituţii). Deosebirile au în vedere atribuţiile regelui. În timp ce prin Constitutia din 1923 regele exercita puterea executivă împreună cu guvernul, prin cea din 1938 regele devenea capul statului iar puterea executivă îi era încredinţată lui, care o exercita prin guvernul său;  acesta poate emite decrete-legi, iar puterea legislativă se exercita tot de rege, prin Reprezentanta Naţională.

Prin Constitutia din 1938, exerciţiul puterilor constituţionale trecea în mâinile regelui. Prevederea din titlul „Despre drepturile românilor” referitoare la dreptul de asociere şi întrunire (precum prevedea Constituţia din 1923) nu mai este respectată, în condiţiile în care regele a suprimat, prin decret-lege, partidele politice. De asemenea, Parlamentul era redus la un rol decorativ, ceea ce facea ca principiile noii Constituţii să înceteze să mai fie liberale.

Constituţia din 1923 a contribuit la democratizarea societăţii româneşti şi, pe baza ei, au fost adoptate legi foarte importante: legea pentru unificarea administrativă (1925) şi legea primei electorale (1926). În plan economic, legile elaborate de liberali au crescut ponderea industriei în cadrul economiei naţionale şi a fost diminuată ponderea capitalului străin.

Legea fundamentală a unui stat reprezintă o componentă esenţială a oricărui regim politic. Componentele sistemului politic interacţionează, dar atribuţiile fiecăreia şi regimul politic sunt cuprinse în legea fundamentală a statului. Modificările importante din societatea românească determină de fiecare dată elaborarea unei noi constituţii, care să legitimeze noul regim.

De exemplu, revenirea la un regim democratic după 1989 a impus necesitatea elaborării unei noi constituţii. Adoptată în 1991 de către Adunarea Constituantă, aceasta a fost revizuită în 2003, fiind important modul în care Constituţia este pusă în practică şi respectată, spre a asigura dezvoltarea unei societăţi democratice.

sursa: Mariana Gavrilă, Vasile Manea, Istorie. Sinteze (recapitularea materiei din programă) 21 de variante complete (rezolvate şi explicate), Ed. Aula, Braşov, 2010

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: