Romanul Dracula al lui Bram Stoker

Bram Stoker - Dracula

La sfârşitul veacului al XIX-lea un scriitor irlandez, Bram Stoker, autor de romane fantastice şi de groază, face cunoştinţă cu un profesor ungur, care îi pomeneşte pentru prima oară de Dracula. Dar nici acesta nu avea cunoştinţe temeinice asupra adevăratului personaj istoric, ci ştia de el, probabil, doar din faimoasa Cosmografie a lui Sebastian Munster. De aceea şi Bram Stoker crede că Dracula a fost un voievod al Transilvaniei.

Ce urmărea Bram Stoker? Voia să-i sperie pe cititorii acelei perioade de glorie a Marii Britanii! A inventat deci un personaj diabolic, care urmăreşte distrugerea Marii Britanii. .. şi cine putea fi mai potrivit decât acest mitic personaj medieval a cărui existenţă o descoperea? I-o fi plăcut şi numele „Dracula”: aducea cu dragonul, animal fabulos din mitologia chineză şi europeană antică, poate şi cu numele unui legislator din Grecia antică, Dracon, celebru pentru asprimea pedepselor sale.

Şi închipuieşte un conte Dracula care trăieşte într-un castel din Transilvania şi care e înzestrat cu puteri supranaturale, diabolice: noaptea se preface în vampir, un fel de stafie care poate călători ca vântul şi ca gândul, şi care-şi muşcă victimele de gât, sugându-le sângele. Dar aceste victime nu mor, ci sunt la rândul lor prefăcute în strigoi, care vor îndeplini voia contelui-vampir Dracula… Vedeţi ce năstruşnică e toată povestea, de te întrebi cum de a putut romanul să aibă atâta succes şi atâtea ediţii.

Romanul se termină printr-o adevărată expediţie întreprinsă de un grup de englezi şi un american care, călătorind în secret prin Moldova, de la Galaţi până la pasul Bârgăului (Borgo Pass în roman), îl surprind noaptea pe conte în castelul lui, înainte de ceasul în care-şi capătă puterile supranaturale, şi-l ucid, salvând Imperiul britanic!

Toată povestea e absolut abracadabrantă şi n-are, în afară de nume, nici o legătură cu personajul istoric Dracula, alias Vlad Ţepeş. Adaug că nici măcar nu se găsesc în superstiţiile noastre populare poveşti cu vampiri. Strigoii sau stafiile din crezurile şi eresurile noastre nu sunt vampiri. Ştiţi unde s-au născut vampirii? În ţara vecină, în Serbia! Chiar cuvântul, azi internaţional,  e de origine sârbească.

De când a apărut romanul, şi mai cu seamă de când a apărut şi s-a dezvoltat cinematografia, suntem năpădiţi, inundaţi de filme, unele mai originale, dar mai toate stupide, cu Dracula înfăţişat ca un aristocrat elegant şi tenebros, cu nelipsiţii dinţi canini de o lungime anormală, căci cu ei, nu-i aşa?, îşi muşcă victimele. Mă întristează numai şi gândul la atâta imaginaţie prost înţeleasă.

sursa: Neagu Djuvara, Radu Oltean, De la Vlad Ţepeş la Dracula Vampirul,  Ed. Humanitas, 2010, pag. 94-96

Un răspuns

  1. Oamenii inca nu inteleg ca LEGILE OGLINZII functioneaza perfect, nu? Doar ce este in tine poti sa arati si in afara ta. Asa si scriitorii, infatiseaza REALITATEA doar prin prisma a ceea ce sunt ei. Ne-au creat istoria dupa cum sunt ei.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

AveHistoria

Istoria si arta in calatorii, lecturi, fotografii si filme

Victor Roncea's Weblog

information is power

RETRO-RÂMNIC

Blogul n-a apărut din senin, vremea l-a scos în cale...

Festina Lente

agale, cu motocicleta prin împrejurimi

Blogul lui Buzatu

Discuții libere despre lucruri care ne interesează

Daurel's Blog

Just another WordPress.com weblog

Diverse diversificate 1

blog cu gânduri amestecate :)

Adevar100la100's Blog

Just another WordPress.com weblog

%d blogeri au apreciat asta: