Surghiun la Pontul Euxin

Ovidiu, poetul exilat la Tomis

În anul 8 d.Hr., un edict de surghiun (relegatio) semnat de împăratul Augustus schimbă traseul destinului favorizat al poetului roman Publius Ovidius Naso (43 î.Hr.-17 d.Hr.) cu unul sub semnul major al nefericirii. Autor al unor cărţi de succes („Amores” – cântăreţ al iubirii, „Ars amatoria” – poem erotic, „Heroides” – scrisorile eroinelor legendare şi al „Metamorfozelor” – poeme mitologice), Ovidiu atribuie dizgraţia imperială invidiei unor intriganţi pentru talentul său şi unei greşeli enigmatice, niciodată enunţate: „Pe mine poezia m-a osândit de tot,/ Şi un păcat pe care a-l arăta nu pot.” (Ovidiu, Tristele, II, Elegia unică).

În scurt timp, poetul iubirii este silit să plece către Tomis, străvechea cetate întemeiată de colonişti greci din Milet, în Sciţia Minor, pe malul Pontului Euxin (Marea Neagră), într-un spaţiu de hotar considerat „capătul lumii”: „La Sciţia-ngheţată din margini de pământ” (Tristele, III, Elegia a XIII-a). Părăsit de prieteni, Ovidiu trăieşte despărţirea de universul cunoscut cu sentimentul disperării, anticipând încercările copleşitoare ale singurătăţii şi ale suferinţei. „Tristia” (Tristele, în 5 cărţi, 50 de scrisori cu destinatari neprecizaţi) şi Epistolae ex Pont (Scrisori din Pont, în 4 cărţi, 46 de scrisori adresate unor persoane) vor consemna liric şi epic tragedia celui îndepărtat de condiţiile vieţii dragi lui.

Durerea exilatului răzbate amplificată hiperbolic în descrierile despre asprimea peisajului hibernal tomitan, din relatarea conflictelor sălbatice cu barbarii şi din sentimentul permanent de nesiguranţă şi confuzie ce transpare din contactul cu tradiţiile unei lumi străine: „Dar după atâtea rele, pe mări şi pe pământ,/ La Pontul ars de geruri primit acuma sunt!” (Tristele, III, Elegia a II-a); „Exilul mă ucide la Pontul duşmănos.” (idem, Elegia a XI-a); „Nu sufăr doar de frigul etern, eu pot să zic,/ Şi nici de glia arsă de gerul alb la spic,/ Nu sufăr nici de graiul străin de-al nostru, biet – / Greceasca lor în care răzbate accentul get – / Cât frică mi-i de Marte cel pururi furios…/ Ne paşte când războiul, când frica de război!” (idem, V, Elegia a II-a); „E fără arbori locul, mereu neînverzit, şi ierni se scurg într-una cu frigul lor cumplit!” (Ponticele, Cartea I, Scrisoarea a II-a). Locul este apocaliptic: „cruntul Pont”, „Pontul cel sinistru”, „Polul îngheţat”, „imensul Pont”, „Pontul acesta îngrozitor” etc.

În ciuda numeroaselor demersuri, voinţa imperială rămâne inflexibilă. Greşeala poetului va fi rănit profund în vreun loc vulnerabil, sensibilitatea împăratului sau a cuiva apropiat lui (Livia, Tiberius), fiindcă refuzul graţierii nu este însoţit de niciun argument, în neînduplecarea lui. Pontul Euxin (euxinos, gr. = ospitalier) apare drept un tărâm al supravieţuirii (formă de ospitalitate, pentru cei alungaţi), descris în culori sumbre, înfricoşătoare: „Oriunde-n lumea asta să plec, şi-n alt prăpăd,/ Dar numai locu-acesta în ochi să nu-l mai văd!” (Ponticele, IV, Scrisoarea a XIV-a). Cu oamenii se împacă, explicându-le: „Eu vă urăsc pământul, nu vă urăsc pe voi!” (idem).

Stigmatul nefericirii sale încununează documentar cu pecetea talentului poetic, un ţinut prea puţin cunoscut până atunci.

„Surghiun la Pontul Euxin” este echivalentul metaforic pentru un mod dificil, tragic de viaţă, în condiţii de izolare spirituală, de insecuritate şi de manifestări extreme ale climei.

sursa: Theodor Parapiru, Expresii celebre. Surghiun la Pontul Euxin, în AXIS LIBRI An I, nr.1, noiembrie 2008

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: