Octavian Moşescu – Personalităţi din Râmnicu Sărat

Octavian Mosescu - personalitati din Ramnicu Sarat

Octavian Moşescu – Publicist, editor, memorialist, poet; mare animator cultural. Se naşte la 23 mai 1894, în comuna Tâmboieşti – azi jud. Vrancea, râmnicean după tată, descinzând dintr-o familie cu onomastica de „Moşu“. În Tâmboiesti, unde mama fusese numită învăţătoare, îşi va petrece primii ani de studii. Absolvă în Rm. Sărat gimnaziul ce purta numele filantropului „V. Boerescu“ (1909), după care intră, ca bursier, la Liceul „Atanasie Başotă“ din Pomârla. Încă din timpul gimnaziului, sub îndrumarea profesorului Dimitrie Mazilu, îşi dezvăluie cele dintâi virtuţi literare: la 10-11 ani scria versuri, la 12 ani publica prima poezie („Lumina“, Rm. Sărat). În liceul de la Pomârla – unde îndrumători îi sunt Iorgu Iordan şi Romulus Cioflec, fratele editorului – au loc săptămânal, sub conducerea sa, reuniuni literare, conferinţe, declamaţii; aici, dar tipărită la Dorohoi, scoate revista „Carpaţi“ (1914-1915), care, prin glasul tinerilor, susţinea intrarea ţării în luptă alături de aliaţi, pentru marea unire a românilor.

Bacalaureatul şi-l trece la Liceul „Matei Basarab“ din Capitală (1915), este mobilizat (1916-1918), ia parte la bătăliile de la Osman Facâr, lângă Turtucaia, şi Mărăşeşti. Între 1921-1925, cu intermitenţe (pentru că revenea adesea pe meleagurile natale), îl găsim la Viena ca student al Facultăţii de istoria artelor, ales din primul an preşedinte al Societăţii Academice „România jună“ – creată cu o jumătate de secol în urmă de Eminescu. Octavian Moşescu se va ocupa intens de jubileu, editând în 1923 „Cartea semicentenarului“ – prima antologie literară apărută după război, cu prestigioase colaborări : N. Iorga. L. Blaga, M. Sadoveanu, A. Maniu, I. Pillat. G. Topârceanu, I. Agârbiceanu, Camil Petrescu, P. Istrati, G. Bacovia, I. Minulescu, T. Vianu, Perpessicius, L. Rebreanu, Cezar Petrescu, O.W. Cisek, Fr. Zoltan. S. Mehedinţi, I. Slavici, V. Babeş ş.a.

Revenind în tară, i se încredinţează directoratul „Oficiului de turism“ al ziarelor „Adevărul“ şi „Dimineaţa“ (1927), conduce revistele „Lumea turistică“ şi „Coasta de argint“, patronează expoziţii de răsunet, întreţinând legături strânse cu mari artişti plastici: Petraşcu, Pallady, J. Steriadi, D. Ghiaţă, P. Iorgulescu-Yor ş.a. – chipuri imortalizate în volumul memorialistic „Din jurnalul unui colecţionar“.

Remarcabilă este însă prezenţa sa spirituală în Rm. Sărat, ca publicist şi animator, în cei peste 60 de ani de muncă pasionată ; aici scoate periodicele „Vestala“ (1915-1916), „Râmnicu-Sărat“ (1919), „Foaia Râmnicului“ (1921), „Jurnalul nostru“ (1924) şi „Machina“ (1924-1925); scrie savuroase reviste teatrale anti-politicianiste (,,V-aţi ars“, „Acum e rost“, „Cum cade o revistă“, „Cântecul lebedei“ – toate din 1919); editează versurile postume ale conjudeţeanului I. Pavelescu, „călăuza“ oraşului, iar mai recent un volum al epigramiştilor râmniceni. Amintirile cu prieteni, trecute prin flacăra vie a memoriei, fac obiectul celor trei „Vitralii“ (1971-1973) – „colecţie de efigii“, iubiri nedisimulate pentru Râmnicul de altădată…

Prieten generos al scriitorilor si artiştilor tineri (el însuşi creator de bună literatură, poet, epigramist şi mare colecţionar de artă: de la N. Grigorescu la Pallady, Ghiaţă şi Brâncuşi), Octavian Moşescu şi-a transformat locuinţa de pe strada Amurgului 1 A, într-un muzeu sui-generis, adevărată agora.

Alte câteva colaborări : „Revista noastră“ (Focşani), „Flacăra“, „Adevărul literar şi artistic“, „Analele Dobrogei“, „Boabe de grâu“, „Farul literar” (Constanţa), „Viaţa Buzăului“. A mai semnat pamflete, articole, fabule: Constantin Viroagă („Carpaţi“, „Vestala“); Moş Octav, Octav Sulcină („Lumina“); Dalila, Elly, Oct. M., Sapho, Tică-Tică („Machina“).

OPERA:

ANTOLOGII – „Cartea semicentenarului «România jun㻓, [Antologie literară], Buc., 1922, 176 p.; „Râmnicul-Sărat“. Călăuză. Buc., Institutul de arte grafice Marvan, 1931, 96 P.: „Epigramişti râmniceni“, Buc., Ed. Litera. 1977. 59 p.;

EDIŢII – Pavelescu, Ion I. „Epigrame şi epitafuri“, Rm. Sărat, Tipografia „Poporul“ Iorgu Constantiniu, 1925, 103 p. ; Pavelescu, Ion I „Sonete postume“. Rm. Sărat, Tipografia „Poporul“ Iorgu Constantiniu, 1925, 52 p.;

MEMORIALISTICĂ – „Vitralii” 1. Buc., Ed. Litera, 1971, 132 p.; „Oaspeţi de altădată“. Vitralii 2, Buc., Ed. Litera. 1972. 111 p.; „Alte vitralii“ [Vitralii 3], Buc., Ed. Litera, 1973, 136 p.; „Din jurnalul unui colecţionar“. Buc., Ed. Litera, 1974. 108 p.

sursa: Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fişier istorico-literar, Buzău, 1980, pag. 41-43

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: