Integrarea dacilor în lumea romană – Teste recapitulative pe lecţii

1. Cum a fost organizată Dacia în urma cuceririi romane?

În urma cucerii romane, Dacia a fost organizată ca provincie romană de rang imperial, supusă direct împăratului, cu capitala la Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa şi condusă de un guvernator cu titlul de „legatus Augusti pro praetore”.

2. Ce teritorii au intrat sub stăpânire romană?

Provincia Dacia a cuprins Transilvania, Banatul şi Oltenia, în timp ce Muntenia, Dobrogea şi sudul Moldovei au fost anexate provinciei romane Moesia Inferior, iar nordul şi centrul Moldovei, Crişana şi Maramureş nu au intrat sub stăpânire romană, fiind locuite de dacii liberi.

3. Cât timp a durat stăpânirea romană în Dacia?

Stăpânirea romană în Dacia a durat până în 271, când împăratul Aurelian (270-275) a ordonat retragerea armatei şi a administraţiei romane la sud de Dunăre.

4. Ce reprezintă romanizarea?

Romanizarea reprezintă un proces de aculturaţie prin care populaţia geto-dacă a preluat de la romani credinţele, obiceiurile, cultura romană, esenţială fiind adoptarea limbii latine.

5. Enumaraţi factorii care au favorizat romanizarea geto-dacilor.

Factorii care au favorizat romanizarea au fost: administraţia, armata, veteranii, coloniştii, procesul de urbanizare, economia, religia, învăţământul, dreptul roman.

6. Ce rol a avut armata în romanizare? Dar coloniştii?

Armata a jucat un rol important în romanizare, deoarece în Dacia au fost aduse legiuni şi trupe auxiliare, iar tinerii daci au fost înrolaţi în trupe auxiliare, fapt care a permis preluarea elementelor de cultură şi civilizaţie romană şi însuşirea limbii latine. Coloniştii au jucat un rol esenţial în romanizare, deoarece au fost aduşi în Dacia în număr foarte mare, din toate provinciile imperiului şi în mod organizat au contribuit la valorificarea resurselor Daciei, la popularea aşezărilor de tip roman, convieţuind în mod direct cu autohtonii şi asigurând răspândirea elementelor de cultură şi civilizaţie romană.

7. Cum erau denumite oraşele de tip roman? Numiţi trei oraşe întemeiate în Dacia romană.

Oraşele de tip roman înfiinţate în Dacia erau de două tipuri: colonia  (precum: Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, Apulum, Drobeta, Napoca, Potaissa) şi municipium (precum: Ampelum, Dierna, Tibiscum, Porolissum).

8. Ce influenţe a avut spiritualitatea romană asupra autohtonilor daci?

Viaţa spirituală romană a provinciei a permis însuşirea limbii latine, precum şi adorarea divinităţilor greceşti, orientale sau dacice (precum Bendis sau Zalmoxis) sub nume romane (prin intermediul fenomenului de interpretatio romana), sau contopirea a două sau mai multe divinităţi de origini diferite într-una singură (prin intermediul sincretismului religios), fapt care a contribuit ulterior la adoptarea creştinismului.

9. Numiţi împăratul care a retras armata şi administraţia din Dacia.

Aurelian.

10. Explicaţi importanţa însuşirii limbii latine în procesul de romanizare.

Însuşirea limbii latine a fost esenţială în procesul de romanizare, limba latină devenind limba administraţiei, a armatei, a justiţiei, a comerţului, principalul mijloc de comunicare între autohtoni şi colonişti. Autohtonii au preluat limba latină vorbită (latina vulgata) şi nu limba latină oficială, care a încetat să mai fie folosită după retragerea aureliană.

*****

sursa: Marian Bolum, Tiberiu Dogariu, Gabriel Grozav, Ana Preda Tudor, Ghid de pregătire pentru teza cu subiect unic la Istorie, Ed. Sigma, Bucureşti, 2008

2 răspunsuri

  1. Daca asa au stat lucrurile, as dori sa stiu cum de dacii liberi au folosit si ei aceeasi limba – latina vulgaris – care de-abia se forma (e de presupus), in timp ce ei isi aveau propria limba bine inchegata de secole (milenii?). Vorba lui Napoleon Savescu (preluand teza lui Densusianu si Iorga): or fi mers cu mic cu mare la cursuri serale intensive de limba latina vulgaris care nici nu exista (inca)? Si cum de, in timpul luptei de la Sarmisegetusa, aflam ca cele doua tabere se injurau folosind limbile respective, fiind intelesi de ceilalti? A propos: dar cine sa fi predat latina vulgaris – colonistii (veteranii) adusi de prin provincii precum Siria sau Palestina, care ei insisi de-abia intelegeau cele cateva cuvinte necesare a intelege ordinele?

  2. Romanizarea nu exista si nici nu a existat vreodata, este o iluzie a ciocoismului danubian incepand cu Urechila Cronicarul care se visa urmas de imparat intr-un colegiu iezuit din Polonia.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: