Le acordă favoarea ca înainte de a fi răstigniţi să li se taie beregăţile

Pe vremea când era doar un tânăr de douăzeci şi doi de ani, Caius Iulius Cezar suferise primele dezamăgiri. Amărât din pricină că pierduse un proces (mai târziu avea să devină unul dintre cei mai străluciţi oratori ai vremii lui), hotărî să se retragă din viaţa publică şi să plece la Rodos, pentru a urma acolo cursurile de retorică, pe atunci celebre, ale lui Apollonius Molo. În largul coastei stâncoase a Cariei, în dreptul insulei Pharmacussa, apărură mai multe nave piratereşti, pentru care capturarea navei romane, lipsită de vânt favorabil, a fost o treabă cât se poate de lesnicioasă. Şi iată-l pe tânărul Cezar prizonier al piraţilor. (Asupra cauzelor care l-au făcut pe Cezar să plece la Rodos ca şi în privinţa scurtei sale captivităţi circulă şi alte versiuni; conform uneia dintre ele, el ar fi fost exilat din Roma de către dictatorul Lucius Cornelius Sulla, fiindcă aderase la partidul lui Marius, rivalul dictatorului.)

Pe bordul navei capturate, şeful piraţilor şi-a dat seama că tânărul patrician, îmbrăcat după cum cerea moda la Roma şi însoţit de mai mulţi servitori şi sclavi, este un captiv de seamă. Îndreptându-se către el, piratul l-a întrebat cine este; dar tânărul, aruncându-i o privire dispreţuitoare, n-a răspuns. Unul dintre însoţitorii săi, medicul Cinna, temându-se probabil de mânia piratului, s-a grăbit să răspundă în locul celui întrebat.

Conform obiceiului, s-a pus imediat problema răscumpărării. Una dintre versiuni pretinde că, la întrebarea căpeteniei de piraţi cât acceptă să plătească romanul pentru eliberarea lui şi a însoţitorilor lui Cezar a refuzat din nou să răspundă; drept urmare, căpetenia s-a întors către secundul său, întrebându-l cât valorează, după părerea lui. Acesta din urmă a apreciat că zece talanţi ar fi o sumă echitabilă. Înfuriat de tăcerea dispreţuitoare a captivului, căpetenia piraţilor hotărî dublarea preţului: douăzeci de talanţi. Drept care, Cezar, cu sprâncenele încruntate, se răsti la el: „Dacă ţi-ai cunoaşte meseria, ţi-ai da seama că valorez cel puţin cincizeci de talanţi!“ (Şi în ce priveşte această sumă textele diferă; mai puţin pitorească, dar mai realistă, este versiunea după care Cezar ar fi oferit de la început această sumă importantă, deoarece era calea cea mai sigură să-şi apere viaţa şi să-şi aranjeze o captivitate mai plăcută. În afară de medic şi de doi slujitori, pe care Cezar îi păstră cu el, ceilalţi însoţitori ai săi plecară să adune banii necesari răscumpărării. În aşteptarea lor, tânărul roman îşi petrecea timpul făcând zilnic exerciţii fizice, întocmind cuvântări şi scriind poeme, pe care apoi le declama în faţa piraţilor, care nu păreau prea încântaţi de calitatea lor.

Versiunea deosebit de favorabilă lui Cezar – pe care poate că a acreditat-o el însuşi după întoarcerea din captivitate sau a fost creată de alţii mai târziu, după ce învingătorul galilor a ajuns să conducă destinele Imperiului roman – arată că tânărul patrician îi dispreţuia pe răpitorii lui pentru apucăturile lor grosolane, pentru lipsa lor de educaţie şi nu se sfia să le spună în faţă acest lucru. Mai ales, îi făcea plăcere să le descrie în amănunţime ce vor păţi când îi vor cădea în mână, cum îi va răstigni.  Dar bineînţeles că piraţii se amuzau de aceste ameninţări; totuşi, îl priveau pe captivul lor cu un fel de respect pentru originea lui şi purtările lui alese; într-o seară, de pildă, pe când strânşi în jurul focului mâncau, beau şi petreceau, Cezar trimise pe unul dinte slujitorii lui cerându-le să tacă spre a nu-i tulbura somnul. Şi piraţii tăcură…

A durat treizeci şi opt de zile până ce trimişii lui Cezar s-au întors anunţând că răscumpărarea este depusă la Milet. Cincizeci de talanţi erau o sumă uriaşă – ea a fost strânsă cu multă greutate, de rudele şi prietenii lui Cezar; se pare că Sulla îi confiscase bunurile şi Cezar era oricum înglodat în datorii (situaţie în care se va afla de multe ori în decursul vieţii sale, chiar şi când va ajunge conducătorul unic al statului roman). Drept urmare, de îndată ce a fost eliberat şi debarcat undeva pe coasta Asiei Mici, Cezar porni la executarea planului pe care-l concepuse şi la recuperarea răscumpărării. Primi de la Valerius, comandantul garnizoanei romane, patru galere de război şi trei sute cincizeci de soldaţi, cu care reuşi să-i ia prin surprindere pe piraţi, care încă nu sfârşiseră de sărbătorit strălucita lovitură pe care o dăduseră.

Împreună cu prizonierii şi cu cei cincizeci de talanţi recuperaţi, după ce a ordonat scufundarea navelor piraţilor, Cezar porni spre Pergam, unde îşi avea cartierul general Iunius, pretorul provinciei Asia Mică, şi singurul care avea dreptul să aplice pedeapsa capitală. Cezar, după ce i-a relatat cele întâmplate, i-a cerut să-i execute pe piraţi. Iunius, însă, a refuzat. Mai întâi, fiindcă nu-l putea suferi pe acest tânăr autoritar şi îndrăzneţ; şi apoi, pretorul – ca guvernator general al Asiei Mici – nu slujea numai statul, ci conform obiceiului trăgea din funcţia sa şi un profit personal ce urma să-i folosească după întoarcerea la Roma, în viaţa civilă. Or, piraţii erau bogaţi şi… recunoscători guvernatorului.

Atunci Cezar hotărî de unul singur: profitând de lipsa pretorului din oraş, porunci ca trei sute douăzeci de piraţi să fie executaţi prin strangulare, iar restul de treizeci prin răstignire. Acestora din urmă le-a ţinut mai întâi un mic discurs, amintindu-le ce le făgăduise şi accentuând pe faptul că el se ţine totdeauna de cuvânt, după care le-a arătat că – deoarece au avut cinstea să-i asculte poemele – le acordă favoarea ca înainte de a fi răstigniţi să li se taie beregăţile.

sursa: Horia Matei, Piraţi şi corsari, Ed. Universal Dalsi, 1996, pag. 37-39

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: