Eliade şi Maitreyi – dragostea interzisă

Ajungând la Calcutta pentru a studia sanscrita şi filosofia indiană, Mircea Eliade este primit cu multă înţelepciune şi simpatie de profesorul său, Surendranath Dasgupta, care îl ia în casa lui, asemenea unui membru al familiei, ca cea mai eficientă formă de a pătrunde spiritul unei anumite civilizaţii. În acest context, Eliade va cunoaşte pe fiica mai mare a profesorului, pe Maitreyi Devi, de doar 16 ani, dar care era de o cultură nu doar imensă, cât mai ales de un deosebit rafinament, cel puţin din perspectiva unui european. De altfel, încă de pe atunci tânăra Maitreyi se afirmase ca o sensibilă versificatoare, mult apreciată de exigentul Rabindranath Tagore, ceea ce nu-l lasă insensibil pe Mircea Eliade.

Mai mult chiar, în afara lecţiilor de bengaleză pe care i le oferă Maitreyi, în schimbul celor de franceză, cei doi sunt parcă uniţi prin fire nevăzute, au proiecte intelectuale comune, stau ceasuri întregi în bibliotecă, comentează scrieri filosofice, visează împreună, dar mai ales încep să cultive sentimente reciproce de dragoste, nu fără a lua în discuţie şi un eventual proiect matrimonial.

Maitreyi părea acum idealul de dragoste al lui Mircea Eliade. Numai că India era o societate cu extrem de multe prejudecăţi, iar în clipa când familia profesorului Dasgupta află de această relaţie mai mult decât „profesională”, Eliade este îndepărtat din familie fără a o mai revedea pe Maitreyi.

Literaturizată, dragostea dintre cei doi va da naştere romanului omonim, Maitreyi, Bucureşti, Edit. Naţională, 1933. Personajele s-au revăzut mult mai târziu, în 1973, la Chicago, se pare că nu fără mici reproşuri în ce priveşte evenimentele din roman, ceea ce au şi generat o altă carte, de data aceasta a lui Maitreyi Devi, intitulată Dragostea nu moare.

*****

sursa: Lucian Nastasă, Intimitatea amfiteatrelor. Ipostaze din viaţa privată a universitarilor “literari” 1864-1948, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2010

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: