Sovietizarea României

La 23 august 1944, în România avea loc o lovitură de stat în urma căreia mareşalul Ion Antonescu şi ceilalţi membri ai guvernului au fost arestaţi. Era o acţiune organizată de reprezentanţii Palatului, în frunte cu regele Mihai, şi reprezentanţi ai partidelor politice cuprinşi în Blocul Naţional Democrat.

S-a format un nou guvern în fruntea căruia a fost numit generalul Constantin Sănătescu şi s-au promulgat decrete-legi referitoare la amnistia generală, desfiinţarea lagărelor de muncă, eliberarea deţinuţilor politici şi restabilirea cadrului democratic de dezvoltare a ţării. Se evita, în felul acesta, transformarea României în teatru de război şi s-au creat condiţii favorabile eliberării părţii de nord-vest a Transilvaniei şi scurtării duratei conflictului mondial. Armata română s-a alăturat Naţiunilor Unite în războiul antihitlerist, luptând pentru eliberarea Transilvaniei, Ungariei şi Cehoslovaciei.

Actul de la 23 august 1944 însemna însă şi intrarea României în sfera de influenţă sovietică, ca urmare a delimitării de către Marile Puteri a sferelor lor de influenţă (Conferinţa de la Ialta).

Deşi Constituţia din 1923 fusese parţial pusă în vigoare, conducerea ţării se confrunta cu consecinţele ocupaţiei sovietice. Bucurându-se de protecţia şi sprijinul Armatei Roşii, comuniştii şi-au mărit treptat influenţa, manipulând populaţia prin discursuri demagogice. Ei au boicotat cu sprijinul Moscovei toate actele politice ale guvernelor Sănătescu şi Rădescu, angajându-se pe drumul luptei pentru acapararea puterii politice. În acest scop, la nivelul conducerii centrale activau două grupări: una din interiorul ţării (Constantin Pârvulescu, Iosif Raugheţ, Gheorghe Gheorghiu-Dej) şi alta instruită în Uniunea Sovietică (Ana Pauker, Vasile Luca, Emil Bodnăraş).

Pe fondul intensificării agitaţiilor comuniste este trimis la Bucureşti (februarie 1945) viceministrul afacerilor străine, Andrei Vâşinski, care va cere regelui Mihai, în termeni violenţi, demiterea guvernului Rădescu şi formarea unui guvern al Frontului Naţional Democrat (P.C.R. şi P.S.D.). La Bucureşti sunt concentrate unităţi sovietice de blindate, se interzice legătura cu trupele române de pe front, radioul şi presa sunt controlate de ruşi. După noi presiuni morale, politice şi militare, regele cedează, încredinţând lui Petru Groza formarea noului guvern, controlat de comunişti (6 martie 1945).

Petru Groza

Odată instalaţi la putere, comuniştii s-au lansat într-o campanie fără precedent împotriva opoziţiei, urmărindu-se exterminarea fizică a tuturor adversarilor politici ai regimului comunist. Arestările pentru colaboraţionism, condamnările şi deportarile în U.R.S.S. au dus la terorizarea şi anihilarea întregii clase politice. A fost adoptată o nouă lege electorală, pe baza căreia s-au organizat alegerile din 19 noiembrie 1946. Partidele satelite comuniştilor reunite în Blocul Partidelor Democratice au câştigat alegerile prin fraudă, rezultatul alegerilor fiind comunicat cu 0 întârziere de 48 de ore. Era un nou fals al guvernării Petru Groza.

Următorul pas avea să fie lichidarea oricărei opoziţii din partea unor partide sau personalităţi politice. În urma înscenării de la Tămădău, guvernul a avut motiv să dizolve P.N.Ţ. (30 iulie 1947), conducătorii partidului în frunte cu Iuliu Maniu fiind condamnaţi la ani grei de închisoare. Dispărea astfel unul dintre principalele partide politice ataşate democraţiei.

Temându-se că monarhia ar putea să devină un centru de opoziţie în noua societate, este făcut un ultim pas care să le asigure comuniştilor dominaţia asupra ţării, forţându-l pe regele Mihai să abdice şi să părăsească ţara (30 decembrie 1947). Proclamarea Republicii Populare Române reprezintă un pas decisiv pe calea preluării puterii politice de către comunişti.

Adept al dirijismului economic, Partidul Comunist a luptat împotriva proprietăţii particulare în economie. Un pas important a fost realizat la 11 iunie 1948, când au fost etatizate întreprinderile industriale şi miniere. Ulterior, controlul statului se va extinde asupra cinematografelor şi caselor de sănătate, iar după 1950 asupra farmaciilor, întreprinderilor chimice şi a tuturor unităţilor economice şi social-culturale, precum şi a unei mari părţi din locuinţe (proprietate privată). Subordonarea economică faţă de U.R.S.S. s-a materializat în primii ani ai „democraţiei populare” prin existenţa sovromurilor, întreprinderi mixte româno-sovietice, care între 1945-1956 funcţionau exclusiv în profitul Uniunii Sovietice.

După 1949 începe procesul de colectivizare după modelul sovietic, ţăranii fiind obligaţi să renunţe la proprietăţile lor şi să intre în gospodării colective. Colectivizarea va genera o răsturnare gravă a structurilor tradiţionale ale satului românesc şi a sistemului său propriu de valori. Pentru a asigura un control riguros asupra economiei naţionale, statul comunist introduce planificarea dezvoltării economice (planuri cincinale).

Comunismul a antrenat grave modificări ale culturii naţionale prin negarea valorilor sale tradiţionale. Încercând să imite modelul sovietic, unii autori („culturnici”), precum Mihail Roller, Iosif  Kişinevski, Leonte Răutu, au modificat istoria naţională şi au fetişizat în literatură şi artă chipul muncitorului. După 1946 s-a introdus o cenzură strictă, fiind interzişi autori precum Mihai Eminescu, N. Iorga, V. Alecsandri, Liviu Rebreanu, G. Coşbuc, M. Kogălniceanu, V. Pârvan sau D. Cantemir.

O intensă campanie de rusificare a transformat cultura română într-o anexă a culturii sovietice, fiind înfiinţate edituri, instituţii, biblioteci şi muzee cu profil româno-rus. Prin legea învăţământului (1948) se introducea modelul sovietic de notare de la 1 la 5, limba rusă, istoria U.R.S.S. şi a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice deveneau materii obligatorii în şcoli. Apelativul „tovarăşe” este impus prin lege.

*****

sursa: Mariana Gavrilă, Vasile Manea, Istorie. Sinteze (recapitularea materiei din programă) 21 de variante complete (rezolvate şi explicate), Ed. Aula, Braşov, 2010

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: