Bacalaureat 2012 – subiectele la istorie, sesiunea olimpicilor

Examenul de bacalaureat 2012
Proba E. c)
Proba scrisă la Istorie

· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A. „Basarab era încă vasalul regelui maghiar Carol-Robert, care-l numeşte <voievodul  nostru>, dar nici creşterea puterii sale, nici politica externă activă pe care o ducea pe cont propriu în sud şi în răsărit nu puteau fi pe placul Ungariei. De aceea, în 1330 […] luând drept pretext ocuparea de către Basarab a unor teritorii socotite ca aparţinând coroanei, Carol-Robert porneşte o expediţie împotriva acelui pe care-l numeşte în mai multe rânduri <răzvrătit>, <nesupus>, <necredincios>. După reocuparea Severinului şi respingerea cererilor de pace ale voievodului, care se oferea să recunoscă suveranitatea regelui şi care promitea pe deasupra un tribut anual […] Carol-Robert pătrunde în Ţara Românească, ajunge până la Argeş, dar este obligat să se retragă spre Transilvania fără a fi reuşit să angajeze o luptă decisivă cu oastea românilor […].”
(V. Georgescu, Istoria românilor de la origini până în zilele noastre)

B. „[…] După campaniile victorioase din 1345 şi 1352–1353, Ludovic de Anjou, urmaşul lui Carol-Robert, a organizat în Moldova de nord o marcă militară de graniţă condusă de Dragoş, voievodul maramureşan ale cărui oşti participaseră la campaniile împotriva tătarilor. Lui Dragoş i-a urmat fiul său Sas, apoi fiul acestuia Balc […]. Domniile le-au fost însă scurte, […] până la 1359, când căpeteniile locale […] se răscoală împotriva ducilor români numiţi de rege. Venit tot din Maramureş, al cărui voievod fusese înainte de a intra în conflict cu Ludovic şi a se răscula împotriva ungurilor, Bogdan I îl înlătură pe Balc înscăunându-se ca domn independent al Moldovei; expediţiile regelui […] nu l-au putut aduce la ascultare. Ca şi Ţara Românească, Moldova îşi făcea intrarea în rândul statelor independente […].”
(V. Georgescu, Istoria românilor de la origini până în zilele noastre)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Precizaţi secolul la care se referă sursa B. 2 puncte
2. Numiţi un spaţiu istoric românesc la care se referă sursa A. 2 puncte
3. Menţionaţi câte un voievod precizat în sursa A, respectiv în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că voievozii maramureşeni au un rol important în constituirea statului românesc. 3 puncte
5. Scrieţi, pe foaia de examen, două informaţii aflate în relaţie cauză–efect, selectate din sursa A. 7 puncte
6. Prezentaţi două instituţii centrale din spaţiul românesc în secolul al XV-lea. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două acţiuni militare în care este implicat spaţiul românesc din secolul al XV-lea. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:
„La începutul verii anului 1866, România a fost înzestrată cu cea dintâi Constituţie […]. Constituţia avea să fie calificată chiar de domnitor drept <o Constituţie cvasirepublicană> ori drept […] <o Constituţie precum nu are niciun popor din Europa>. Prin acest act fundamental se instituia monarhia constituţională, cu un sistem bicameral.[…] În privinţa situaţiei internaţionale a Principatelor Unite – căci denumirea România nu era încă acceptată de majoritatea puterilor garante – ea a fost consolidată atât prin sancţionarea de către puterile garante a preluării domniei de către principele Carol […], cât mai ales prin acceptul dat de Poartă, în toamna anului 1866. Din acel moment, România şi-a văzut pe deplin <oficializată> noua situaţie. Nu era încă un stat independent, dar ansamblul puterilor îi recunoscuse dreptul de a se afirma pe deplin ca o entitate statală europeană.[…] Procesul de constituire şi dezvoltare a instituţiilor moderne […] n-a suferit o întrerupere în 1866; dimpotrivă, înzestrată acum cu legea fundamentală – Constituţia – rezultată dintr-o evoluţie democratică, România şi-a consolidat instituţiile centrale şi locale. […] De asemenea, trebuie evidenţiate şi progresele ce au fost realizate în domeniul militar. În 1867 şi 1872 au fost adoptate legi de organizare a armatei. Efectivele au fost sporite, s-a îmbunătăţit dotarea cu armament. Oştirea era pregătită pentru marea încercare care o aştepta în momentul când avea să se pună chestiunea obţinerii independenţei ţării.”
(D. Berindei, O istorie a românilor)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi legea fundamentală adoptată în 1866, precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi, pe baza sursei date, o caracteristică a legii fundamentale din 1866 în viziunea domnitorului. 2 puncte
3. Menţionaţi conducătorul politic şi un spaţiu istoric la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la organizarea militară a statului român. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la reacţia statelor europene faţă de evenimentele din 1866, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea România se implică în relaţiile internaţionale. (Se punctează pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre politica internă şi relaţiile internaţionale ale României postbelice, având în vedere:
– menţionarea a doi factori care au favorizat instaurarea regimului de tip totalitar în România;
– prezentarea unei acţiuni desfăşurate de regimul politic din perioada stalinismului în România;
– menţionarea a două practici politice din perioada naţional-comunismului aplicate în România şi precizarea unei consecinţe din plan intern a uneia dintre ele;
– formularea unui punct de vedere referitor la consecinţele „Războiului Rece” asupra relaţiilor internaţionale desfăşurate de România postbelică şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

2 răspunsuri

  1. prea usor

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: