Unde au fost Rovinele?

În privinţa localizării Rovinelor, locul luptei şi biruinţei lui Mircea cel Bătrân, există controverse în istoriografia română. S-a dat oare această luptă pe Jii, în apropiere de Craiova, cam pe unde este mănăstirea Jitianu? A avut ea oare loc pe Ialomiţa, pe Argeş sau pe unul din râurile atinse în drumul dintre Turnu şi Curtea de Argeş, adică pe Vetea, pe Călmăţui sau pe Teleorman?

Izvoarele dau indicaţii diferite   O cronică turcească, şi anume aceea a lui Enveri, scrisă „pe la 1465”, arată că bătălia s-a purtat în apropiere de râul Arkâş – identificat cu Argeşul. O altă cronică, a lui Orudy, nu indică numele locului, dar recunoaşte că pierderile au fost mari din partea atât a românilor, cât şi a turcilor. O a treia cronică otomană, alcătuită în jurul anului 1500 de către Idris Bitlisi, susţine că lupta cu Mircea a avut loc la „Hendek”, adică la „şanţuri”.

Cronica raguzană a lui Giacomo di Pietro Luccari, tipărită la Veneţia în 1605 şi care are drept izvor pentru evenimentele din Ţara Românească o veche cronică munteană a lui Murgul, pierdută astăzi, susţine că sultanul Baiazid a intrat în ţară pe la Severin şi ca s-a luptat cu Mircea „sub oraşul Craiova”, unde a fost „pe jumătate fărâmat”.

Trecând la cronicle româneşti, constatăm că Letopiseţul Cantacuzinesc pune lupta „pre apa Ialomiţei” şi adaugaă „Biruit-au Mircea Vodă pre turci şi făr de număr au perit, trecând Baezet Dunărea fără vad”. Inspirându-se din cronicarul bizantin Frantzes şi dintr-un alt izvor străin, nenumit, Radu Popescu prezintă o a doua versiune şi anume: „Zice istoricul Gheorghe Franţi că au avut doao războae Mircea Vodă cu Baiazit, împăratul turcesc, unul cătră Nicopoea, altul pă apa Ialomiţii şi la amândouă l-au biruit pe Baiazit-bei. Alt istoric scrie că un război ce au avut Mircea Vodă au fost la Rovine”. În sfârşit, cronicarul bizantin Chalcocondil, fără să precizeze vreun loc de bătălie, afirmă că „Mircea se ţinea cu armata pe urmele lui Baiazid prin pădurile de stejar ale ţării, care sunt multe şi acoperă în toate părţile ţara, să nu fie uşor de umblat pentru duşmani şi nici lesne de cucerit”.

Faţă de diversitatea informaţiilor izvoarelor istorice nu va surprinde faptul că istoricii vremii noastre au ajuns la concluzii diferite în ce priveşte localizarea Rovinelor. Scriind că lupta s-a dat la 10 octombrie 1394 – data e luată după o cronică sârbească – „la Rovine lângă Craiova”, Dimitrie Onciul urmează indicaţiile lui Luccari şi Orbini. Nicolae Iorga, după ce într-un articol publicat în 1916 afirmase că Mircea a fost bătut la Rovine, îşi schimbă părerea şi în opera de sinteză Istoria românilor, în volumul al treilea, arată că învinsul a fost Baiazid şi că „lupta a trebuit să se dea în marginea Craiovei, la Rovine „. P.P. Panaitescu, bazându-se mai mult pe cronicile turceşti, susţine că „lupta nu poate fi căutată decât pe linia ce uneşte Turnu (Magurele) cu Argeş”. Şi fiindcă această opinie a fost exprimată într-o amplă monografie asupra lui Mircea cel Bătrân, ea a influenţat pe cercetătorii ulteriori Ion Ionaşcu, Ştefan Pascu şi Ştefan Ştefănescu. Cel dintâi consideră Rovinele drept un „loc situat pe drumul dintre Turnu şi Curtea de Argeş”; cel de-al doilea drept o „localitate” pe acelaşi drum; cel de-al treilea crede că lupta s-a dat „la Rovine, pe Argeş”. Cercetătorul sovietic A. A. Bolşakov, într-un articol apărut în 1960, şi cercetătorul român Ion Nania, într-o notă din 1963, se pronunţă şi ei pentru localizarea pe acelaşi drum, şi anume în regiunea păduroasă de la Rovine, Tufele Roşii şi Rovine Ţuţuleşti, situată „la 20 km sud de Piteşti” şi la 14 km în linie dreaptă de apa Argeşului.

Toate aceste localizări pornesc de la premisa, întemeiată pe cronicile turceşti ale lui Neşri şi Leunclavius, după care sultanul a trecut Dunărea la Nicopole. Iată însă că în 1957, cu prilejul celui de al zecelea congres internaţional de studii bizantine, istoricul turc H. Inalcik a publicat un important document din secolul al XV-lea, aflător în arhiva de la Topkapî Sarai din Istanbul, document care arată că Baiazid, după ce a cutreierat Banatul spre a se asigura contra unui atac din spate, a pătruns în Ţara Românească pe la Severin, înaintând apoi spre est, aşa cum arată şi scriitorul raguzan Luccari. Este evident deci că locul bătăliei de la Rovine n-a fost nici pe Ialomiţa, nici pe direcţia Turnu-Argeş, ci pe drumul care, pornind de la Severin, trecea Jiul, apoi Oltul spre a ajunge la reşedinţa lui Mircea.

Avea oare interes acesta din urmă să lase pe Baiazid să străbată, prădând şi arzând, toată Oltenia, apoi partea de vest a Munteniei propriu-zise, sau se impunea să încerce a-l opri cât mai aproape de punctul de intrare în ţară? Credem că cea de a doua soluţie a prevalat. De aceea, revenind asupra unei păreri mai vechi, din 1946, socotim că lupta de la Rovine a avut loc pe Jii, în marginea Craiovei, aşa cum arată cronicarii Giacomo di Pietro Luccari şi Mauro Orbini. Aici au luptat crâncen şi cu vitejie ostaşii lui Mircea, învingând pe Baiazid Ildîrîm adică Baiazid Trăsnetul.

Desigur, localizarea luptei de la Rovine lângă Craiova rămâne o ipoteză, dar una probabilă. Colegul A. Golimas, fost profesor universitar la Facultatea de Istorie de la Craiova, mi-a comunicat că pe locul unde presupunem că s-a dat lupta, lângă Jii, s-ar fi găsit resturi de arme. Rămâne ca săpături sistematice, precedate de o fotografie aeriană, să ne aducă dovezile care să transforme ipoteza în certitudine.

Cum rămâne însă cu cronicile lui Neşri şi Leunclavius, care arată că Baiazid a trecut Dunărea pe la Nicopole, şi cu cronica Enveri, care afirmă că lupta s-a dat în apropiere de râul Arkâş (Argeş)? Putem admite că un al doilea corp de oaste turcească a trecut Dunărea pe la Nicopol, urcând apoi spre miazănoapte, şi că, după ce s-a unit cu corpul principal, condus de Baiazid, a avut loc a doua luptă care a putut să se dea în apropiere de râul Argeş. Într-adevăr, Mircea, deşi biruitor la Rovine, a fost nevoit, în faţa forţei superioare turceşti, să se retragă spre nord-est – spre capitală, aşa cum va face, două sute de ani mai târziu, Mihai Viteazul, după Călugăreni, retrăgându-se spre munte. A doua bătălie cu Baiazid, lângă râul Argeş, n-a fost fericită, şi Mircea a trebuit să treacă peste munţi, la Braşov, unde, la 7 martie 1395, a încheiat tratatul cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg, în condiţii de egalitate deplină.

*****

sursa: Constantin C. Giurescu, Probleme controversate în istoriografia română, Ed. Albatros, 1977

Anunțuri

7 responses

  1. Când am citit poezia Scrisoarea a III-a a lui Eminescu am crezut că Rovine este o localitate care există şi astăzi. Pe urmă am aflat că nu-i aşa. Am rămas doar cu versurile „De din vale de Rovine,/ Grăim Doamnă către tine”.

    1. Da,Rovine exista si astazi,uita-te pe harta Jud.Dolj langa Craiova.Chestia e ca ”Rovina” in limba romana veche inseamna mlastina si o sa ai surpriza sa gasesti mai multe localitati in Rom.cu acest nume.Citeste cartea Stramosii de Radu Teodoru si o sa gasesti detalii acolo despre acea batalie.

      1. Muţumesc de răspuns 🙂

  2. exact! se afla la confluenta raurilor jiu si amaradia,azi facand parte din mun craiova.

  3. Sa ne/le fie rusine ca nu cunoastem inca locatia „la Rovine”

  4. […] Pentru detalii am gasit un link unde e dezbatuta problema locatiei bataliei : Unde au fost Rovinele ? […]

  5. Domnilor (si doamnelor), cum dracu nu se poate evidentia arheologic un cimp de batalie la care au luat afirmativ parte peste 50 000 de oameni ? Zice-se c-au fost pierderi mari de ambele parti, soldatii cazuti se inmormintau la fata locului, nu exista repatrierea post-mortem pe vremea aia. De asemenea, armele rupte sau prea deformate (si dupa o batalie existau destule) erau abandonate. Trebuie sa fi fost cu miile ! Ce naiba, doar exista detectoare de metale care-ti evidentiaza o moneda la peste 1 m adincime. Cu toata sedimentarea, in 622 de ani, nu cred ca obiectele sa fie acoperite de mai mult de 1-2 m. Acuma desigur, in epoca lui „mie ce-mi iese din asta ?” arheologia a devenit mai mult teoretica, totusi, atitea fonduri ar trebui sa se gaseasca. In fond, dupa identificarea clara a site-ului Rovine, locul ar putea devein un obiectiv touristic, deci iata, ar putea „iesi” ceva din asta.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: