„Scrisoarea celor 6“ adresată lui Nicolae Ceauşescu (martie 1989)

Preşedintelui Nicolae Ceauşescu,

În momentul în care însăşi ideea de socialism, pentru care noi am luptat, este discreditată de politica dumneavoastră şi când ţara noastră este izolată în Europa, noi ne-am hotarât să luăm poziţie. Ne dăm perfect seama că facând aceasta ne riscăm libertatea şi poate chiar vieţile noastre. Dar simţim că e datoria noastră să apelăm la Dvs. pentru a schimba cursul actual înainte de a fi prea târziu.

1. Comunitatea internaţională vă reproşează nerespectarea Actului final de la Helsinki, pe care l-aţi semnat. Cetăţenii români vă reproşează nerespectarea Constituţiei, pe care aţi jurat să o respectaţi. Iată faptele:

a) Întregul plan de sistematizare a satelor […]
b) Decretul care interzice cetăţenilor să aibă contacte cu străinii nu a fost niciodată votat de un corp legislativ şi nu a fost niciodată publicat. De aceea este lipsit de putere legală. […]
c) Centrul civic din Bucureşti, investiţia cea mai mare, de multe miliarde de lei, facută vreodată în România, nu dispune de un buget public şi este construită cu violarea tuturor legilor existente privitoare la construcţii şi finanţarea lor. […]
d) Securitatea, care a fost creată pentru a apăra ordinea socialistă împotriva claselor exploatatoare, este acum dirijată împotriva muncitorilor.
e) Fabricile şi instituţiile au primit ordin să-şi angajeze să lucreze duminica, […]
f) Poşta este violată sistematic, iar convorbirile noastre telefonice sunt întrerupte prin violarea articolului 34 care le garantează.

Pe scurt, Constituţia a fost virtualmente suspendată şi nu dispunem în momentul de faţă de un sistem legal. Trebuie să admiteţi, domnule preşedinte, că o societate nu poate funcţiona dacă autorităţile, începând cu cele de la vârf, manifestă lipsă de respect faţă de lege.

2. Planificarea nu mai funcţionează în economia românească. […]

3. Politica agricolă este de asemenea în derută. […]

4. Însuşi faptul că nemţii, ungurii şi evreii emigrează în masă arată că politica de asimilare forţată trebuie să înceteze.

5. În sfârşit, suntem îngrijoraţi profund că poziţia internaţională a României şi prestigiul ei scad cu repeziciune. După cum ştiţi, aceasta este demonstrată în mod concret de deciziile unui număr de ţări de a închide ambasadele lor la Bucureşti. Cel mai alarmant este că ambasade, ca cele ale Danemarcei, Norvegiei şi Portugaliei, au fost deja închise şi alte ar putea să urmeze. […]

Am pierdut statutul de naţiune favorizată în comerţul cu S.U.A. şi, ca urmare, o serie de fabrici textile nu mai au comenzi. C.E.E. (Comunitatea Economică Europeană) nu mai vrea să extindă acordul ei comercial cu România, ceea ce va afecta în mod negativ alte sectoare ale economiei. Dumneavoastră aţi susţinut întotdeauna că întâlnirile la nivel înalt sunt decisive în îmbunătăţirea relaţiilor între state. Dar cum să îmbunătăţeşti relaţiile externe ale României când toţi liderii ţărilor necomuniste din Europa refuză să se întâlnească cu dumneavoastră?

Aţi început să schimbaţi geografia satelor, dar nu puteţi muta România în Africa.

Gheorghe Apostol — fost membru al Biroului Politic şi preşedinte al sindicatelor.
Alexandru Bârlădeanu — fost membru al Biroului Politic şi preşedinte al C.S.P.
Corneliu Mănescu — fost ministru al afacerilor externe şi preşedinte al Adunării Generale a O.N.U.
Constantin Pârvulescu — membru fondator al P.C.R.
Grigore Răceanu — veteran al P.C.R.
Silviu Brucan — fost redactor-şef adjunct al „Scânteii“.

*****

Silviu Brucan, De la capitalism la socialism şi retur. O biografie între două revoluţii, Ed. Nemira, Bucureşti, 1998, pp. 196–198

Informaţia a fost preluată din cartea Istoria României în texte, autor Bogdan Murgescu, Ed. Corint, Bucureşti, 2001

3 răspunsuri

  1. Reblogged this on Istorie Evanghelica.

  2. Gheorghita Ionescu Eugeniu | Răspunde

    Toţi autorii „scrisorii”, pe timpul lui Ghe. Gheorghiu Dej, au deţinut funcţii importante în aparatul de partid şi de stat. A fost mai multă democraţie pe timpul lui Dej? Nicidecum! Atunci puşcăriile gemeau de „politici”, oamenii plăteau cu viaţa libertatea de opinie. Pe timpul lui Dej a fost, pentru omul comun, ceva mai multă, să-i zicem, bunăstare. Bătrânii politruci puşi de Ceausescu pe tuşă simţeau din plin frustrarea. Pe timpul lui Ceauşescu asistăm la continuarea politicii lui Dej, pe alt plan însă. Mai ambiţios, mai orgolios decât predecesorul său, Ceauşescu avea un defect, era mai puţin inteligent decât Dej. Nu era însă mai puţin viclean. El nu înţelegea democraţia decât în măsura în care aceasta se subordona planurilor sale. Cultul personalităţii de tip asiatic îl obseda, ar fi vrut să citească pe feţele aplaudacilor bucurie nu numai servilism. La toate astea se adăuga înfometarea maselor care-şi aminteau cu nostalgie de „bunăstarea” de pe timpul lui Dej.

  3. […] să recunoaștem totuși că în cazul lui Silviu Brucan a existat o asemenea acțiune – „scrisoarea celor 6” din martie 1989 (linc) – dar e de remarcat că Ion Iliescu, pretinsul șef al grupului conspirativ, n-a semnat acea […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: