Nevestele lui Alexandru cel Bun

Alexandru cel Bun, una din cele mai deosebite figuri ale istoriei noastre, a fost însurat de patru ori. Cea dintâi soţie, pe care o avea încă înainte de a urca treptele tronului, se chema Margareta şi era catolică, fiica palatinului Ştefan din Losontz, din Transilvania. Ea făcu biserica papitaşă de la Baia, unde şi fu îngropată.

După moartea ei, Alexandru Vodă se însură din nou, cu o româncă de data aceasta, Neacşa, sau, cum îi zic autorii străini, nu se ştie de ce, Ana. Nicolae Iorga ne spune că această Doamnă pare a fi fost fata lui Mircea cel Bătrân. Ceea ce este sigur, e că ea muri scurtă vreme după cununie şi că Alexandru cel Bun, căruia nu-i plăcea văduvia, se însură a treia oară, luând de soţie pe o catolică, însă de neam mare de tot. Anume pe Ringala, vara regelui Vladislav al Poloniei (sora lui Vitold). Ringala era de altfel vară de al treilea şi cu Alexandru. Rudenia aceasta ar fi venit după bunica lui Alexandru cel Bun, Muşata, a cărei mamă, Maria, era polonă, după cum ştim.

Măritată întâia oară cu ducele de Mazonia, Ringala era văduvă când o luă Alexandru.

Căsătoria ei, făcută cu mare alai în anul 1411, se desfăcu fără multe forme, zece ani mai târziu, în 1421. De ce şi-a trimis Alexandru soţia acasă, după o convieţuire cuviincioasă, zicese, nu se ştie. Istoricii tac, din lipsă de documentare. Însă bănuiala trebue să cadă asupra chestiunei catolicismului. Propaganda acestei Doamne ajunsese atât de întinsă, încât până şi Mitropolitul ţării fu convertit la credinţa catolică. Un document din 1435, adică doi ani după moartea lui Alexandru, ni-l arată pe acest înalt prelat, fost mitropolit ortodox al Moldovei, cutreierând Europa spre a face propagandă credinţei papistaşe. De altfel, cronicele polone arată lămurit că „Ringala s-a despărţit de soţul ei Alexandru din pricină că acesta nu voia în ruptul capului să devie catolic”. Aşadar, a plecat ea de bună voie, n-a fost alungată.

Alexandru cel Bun, fie că-i era sufletul larg, fie din diplomaţie, pentru a nu se strica cu puternicul său vecin, regele Poloniei, dete fostei lui soţii, după despărţire, venitul a două oraşe din Moldova, Siretul şi Volohăvăţul, precum şi 600 de zloţi pe an. Ba mai mult decât atât, – şi aceasta arătă că într-adevăr ţinea foarte mult să nu se certe cu regele Vladislav – , în 1422, adică un an după despărţire, îi trimise 400 de călăreţi sub conducerea spătarului Coman pentru a-i veni în ajutor în războiul ce purtau polonii cu Cavalerii Teutoni. Coman al nostru, cu moldovenii lui, repurta la Marienburg strălucita izbândă, prea cunoscută de istorie pentru a mai vorbi de ea.

După despărţirea lui de Ringala, Alexandru cel Bun se însură a patra oară cu o ortodoxă de data aceasta, Marina, despre care se ştie numai că era fata lui Marin şi că se intitula, după pilda soţului ei,” Doamnă de sine stătătoare a toată Moldova şi a malului mării”. Marina e întâia doamnă româncă de la care ne-a rămas chipul „autentic”. Un epitrafir, ţesut de meşteri bizantini contemporani , ne-o arată pe Marina în bogatul ei costum de Doamnă subţire şi mlădioasă cu ochi galeşi  şi sprâncenele încondeiate şi foarte ridicate deasupra ochilor, nasul subţire, gura mică, părul împletit.

Au rămas împreună până la moartea lui Alexandru cel Bun.

*****

sursa: C. Gane, Trecute vieţi de doamne şi domniţe, Editura Ziarului Universul, Bucureşti, 1933

5 răspunsuri

  1. Doamne, cate lucruri interesante puteti sa ne dati.Va citesc, cu o placere deosebita si avida de tot ceea ce este nou ,uneori pentru mine.Meritati felicitat,pentru efortul de a culege si posta pe blogul Dumneavoastra , atat de multe informatii din istoria noastra.Va multumim,inca o data !

  2. Am luat inca o lectie de istorie azi. Domnul acesta a fost perseverent !:)

  3. nu ne fu dat sa fim catolici…

  4. este o informatie foarte utila

  5. doresc cat mai multe date istorice despre coman spataru din vremea lui Alexandru cel bun

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: