Comorile regilor. Civilizaţia miceniană

„Am privit chipul lui Agamemnon”, relata arheologul german Heinrich Schliemann în faimoasa sa telegramă adresată regelui grec în 1874. Însă bucuria căutătorului de comori n-a durat mult. Insolita mască de aur pe care Schliemann o descoperise în mormintele regale şi pe are o credea a fi masca mortuară a miticului rege Agamemnon, era de fapt mult mai veche decât epoca puternicului conducător. Arheologul îşi dorea de fapt un singur lucru; să găsească vestigiile epocii Războiului troian. A descoperit însă oraşul Micene din Peloponez, o civilizaţie necunoscută la acel moment.

Astăzi ştim că mormintele în formă de puţ din Acropolele vechii cetăţi Micene datează din secolul al XVI-lea î.Hr. Asta înseamnă că mormintele sunt cu câteva secole mai vechi decât evenimentele descrise în epopeea lui Homer. Acestea sunt vestigiile civilizaţiei miceniene – denumire convenţională, deoarece nu se poate vorbi de o unitate teritorială sau politică. Micenienii au cucerit Creta în jurul anului 1450 î.Hr., şi au jefuit-o de comori. La scurt timp însă, pe insula Thera (Santorini), aflată la 110 km depărtare, a erupt un vulcan. Efectele au fost vizibile în întreaga regiune a Mării Egee; a distrus palatele locale şi a contribuit la declinul civilizaţiei minoice, marcând începutul dominatiei politice şi culturale a civilizaţiei miceniene în regiune.

Mormântul lui Agamemnon

Cel mai grandios dintre cele nouă morminte în formă de puţ care au fost descoperite până în prezent, datând din 1250 î.Hr., este mormântul lui Agamemnon sau Comoara lui Atreus. Mormântul a fost construit în formă de stup fără folosirea mortarului. Acustica din interiorul Comorii este remarcabilă. Săpăturile efectuate de arheologi în puţ şi mormintele-cupolă dezvăluie tradiţiile celor două dinastii care au domnit în Micene; dinastia Perseidă şi dinastia blestemată a Atrizilor [întreaga peninsulă a fost denumită după numele tatălui lor, Atreus-Pelops.] Blestemul abătut asupra descendenţei Atreide a fost un subiect favorit al tragediilor greceşti. Intrarea către acropola din Micene e păzită de Poarta cu lei, care datează din secolul al XIII-lea î.Hr. Coloana de deasupra pragului superior al intrării este flancată de o pereche mândră de leoaice. De asemenea, merită vizitate mormintele regale descoperite de Schliemann. Cele şase morminte în formă de puţ (cel de-al şaselea a fost descoperit prin săpăturile realizate de succesorul lui Schliemann) conţineau 19 corpuri şi faimoasele comori constând din paisprezece kilograme de aur incluzând măşti, bijuterii şi coroane.

*****

sursa: Grecia, leagănul democraţiei, Colecţia în jurul lumii, DeAgostini

2 răspunsuri

  1. SCHLIEMANN a fost trimis de spiritu grecilor morti in acel razboi,prea multi ani au stat ingropati sub ziduri si pamant,milioane de oameni s-au indoit de veridicitatea povestirii,toata lumea credea ca e fictiune…ce tarziu s-a descoperit un loc unde s-a dat cea mai mare batalie din antichitate!!!Troia esteprobabil cea mai fascinanta poveste de razboi-dragoste,intotdeauna se va asocia negativ,din pacate ,femeia-Elena cu pieirea orasului…

  2. Revin pentru corectura la textul de mai sus,am observat prea tarziu-spiritul,nu spiritu….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: