Colosseum şi Circus Maximus. Simboluri ale Romei

Zeci de mii de oameni au exclamat de încântare sau dezamăgire la încleştarea armelor şi scuturilor. Împăratul decide soarta unui gladiator cu doar un singur gest al mâinii sale. Aceste imagini şi tumultul de odinioară par să bântuiască şi acum ruinele Colosseumului. Acest edificiu monumental, motiv de mândrie pentru romani, încă mai trezeşte admiraţia celor nou-veniţi din alte locuri ale lumii. Colosseumul putea adăposti 80 000 de oameni datorită construcţiei sale pe patru nivele.

În timpul jocurilor, la ultimul nivel se întindea o pânză uriaşă, legată cu şnururi groase, pentru a feri spectatorii de soarele puternic. Interiorul era acoperit cu marmură şi decorat cu coloane. Faţada exterioară a fost acoperită cu dale de travertin legate între ele cu bride de fier. Travertinul este o rocă sedimentară extrem de poroasă, care era folosită frecvent în Antichitate ca material de construcţie. Arena era acoperită cu un strat de nisip care ascundea podeaua din lemn ce avea legătură cu încăperile din subteran. În timpul spectacolelor, decorul, animalele sălbatice, gladiatorii şi armele acestora erau ridicate în arenă cu ajutorul unor lifturi speciale şi trolii. Publicul era separat de arenă printr-o plasă de metal.

În timpul festivităţilor pompoase care au marcat deschiderea Colosseumului în 80 d.Hr, au fost ucişi aproximativ 5000 de lei, hipopotami, elefanţi şi zebre. Un masacru similar s-a petrecut în 248 d.Hr. în timpul festivităţilor de aniversare a unui mileniu de existenţă a Romei.

Spectacolele, organizate de împăraţi, respectau un scenariu comun. De regulă, începeau cu numere de dresură, urmate de lupte între animale sălbatice sau între animale şi oameni înarmaţi. Aceste reprezentaţii au condus la masacre în masă ale necuvântătoarelor. Totuşi, confruntările dintre gladiatori erau mult mai crude, deoarece aceştia erau obligaţi să lupte pe viaţă şi pe moarte. Aceşti luptători erau aleşi dintre sclavi, condamnaţi sau prizonieri de război. Arma lor de bază era, de obicei, o sabie scurtă cu două muchii, numită gladius. Când gladiatorii cădeau răniţi mortal în timpul luptei, un bărbat înfăţişându-l pe Charon, luntraşul din mitologie care purta sufletele spre tărâmul celor morţi, intra în arenă. Corpul luptătorului era cărat în afara arenei, iar pe podeaua pătată cu sânge se presăra nisip. Luptele durau până când unul dintre luptători murea şi următorul îi lua locul. Un gladiator grav rănit putea să zacă la pământ şi să cerşească îndurare. Dacă mulţimea decidea că luptătorul fusese viteaz în luptă, atunci lumea scanda: „Eliberează-l!” Dacă gladiatorul nu câştigase admiraţia mulţimii, ei strigau „Ingula!” – ceea ce înseamnă „Sugrumă-l!” Împăratul, dorind să fie plăcut de mulţime, dădea curs dorinţei lor fie ridicând degetul mare în sus, salvând astfel viaţa luptătorului şi uneori chiar eliberându-l, fie întorcând degetul mare în jos şi astfel, condamnând gladiatorul la moarte.

Duelurile sângeroase dintre gladiatori au fost interzise în anul 404 d.Hr. şi, o sută de ani mai târziu, au fost oprite şi luptele cu animale sălbatice. Conform anumitor istorici,  arena era uneori umplută cu apă şi se puneau în scenă reconstituiri ale bătăliilor navale. Pentru romani, Colosseumul era simbolul eternităţii. Încă din Evul Mediu, pelerinii care au vizitat acest loc au intonat un imn: „Cât timp Colosseumul va dăinui, Roma va dăinui. Când Colosseumul se va prăbuşi, Roma va pieri. Când Roma va pieri, lumea se va sfârşi”.

Locurile din Colosseum erau ocupate în funcţie de o ierarhie strictă. Cele mai joase rânduri erau destinate persoanelor din cele mai înalte clase sociale cum ar fi Virginele Vestale, funcţionarii civili şi preoţii. Cetăţeni de rând se aşezau pe rândurile cele mai de sus. Loja împăratului, care consta dintr-un podium cu o terasă amplă, era amplasată chiar lângă arenă. Rândurile situate cel mai aproape de el erau rezervate patricienilor bogaţi şi invitaţior de onoare. Amfiteatrul era împărţit în sectoare numerotare la care se putea ajunge prin coridoare foarte largi. Acestea erau concepute astfel încât masele de oameni să poată intra în amfiteatru şi să işi ocupe locurile în câteva minute, fără e se ciocni între ei.

La mijlocul secolului al XIV-lea, un cutremur a distrus zidul vestic al Colosseumului. Dărămăturile au devenit un material de construcţie valoros pentru multe alte clădiri din Roma în Evul Mediu şi Renaştere. De exemplu, acestea au fost folosite la construirea podurilor, a Palatului Veneţia şi chiar a unor  părţi din Bazilica Sf. Petru. Demolarea Colosseumului a fost oprită abia în secolul al XVIII-lea, când papa Benedict al XIV-lea a aşezat o cruce acolo şi astfel l-a consacrat ca fiind locul unde au fost martirizaţi numeroşi creştini. În Colosseum au avut loc marile persecuţi în secolul al II-lea şi al III-lea d.Hr. Martirii erau duşi în arenă, de regulă fără arme, iar animalele săbatice erau eliberate dn cuşti pentru a-i ataca. Aceste persecuţii au durat până când un edict emis de împăratul Constantin cel Mare în anul 313 d.Hr. a recunoscut creştinismul ca religie permisă de lege şi a pus capăt acestor practici.

CURSELE CU CARE

Cel de-al doilea mijloc important de amuzament al vechilor romani era Circus Maximus, amplasat între Colina Palatină şi cea Aventină. Este, cu siguranţă, una dintre cele mai vechi şi mai mari arene romane. Încă din secolul al IV-lea, construcţia a fost permanent extinsă. Cele mai vechi părţi ale arenei sunt vestigiile fundaţiei grajdului construit din lemn, ce datează din anul 329 d.Hr. Ultima cursă cu care a avut loc în această arenă gigantică în anul 549 d.Hr. În forma sa finală, stadionul Circus Maximus avea 544 de metri lungime şi aproape 130 de metri lăţime. Auditoriul putea cuprinde aproape 300 000 de spectatori. De obicei, cursele cu care şi întrecerile sportive aveau loc aici, dar se organizau şi vânători.

*****

sursa: Roma. Cetatea eternă, Colecţia În jurul lumii, DeAgostini

Un răspuns

  1. Mai putin mediatizata e partea cu violentele asupra femeilor , violurile in grup, crimele pe fata ce se faceau sub forma de spectacol…dar astea se ascund, ca scad turistii 😉

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: