Calul în mitologie

Calul – Unul dintre animalele pe care mitologia clasică le evocă frecvent, ca atribut al unor zei şi al unor eroi şi ca tovarăş de aventuri al acestora, ca victimă sacrificată în cinstea lor sau ca o creatură fantastică de facturi diverse, în care natura cabalină se contopeşte cu altele, dând naştere unor făpturi hibride, uneori monstruoase, înzestrate adesea cu însuşiri pe care caii obişnuiţi nu le posedă.

Calul este un atribut al lui Apollo şi al lui Helios (Soarele), a cărui cvadrigă o trage pe cărările cerului, îngăduindu-i astfel zeului să răsară în zori din palatul său de la Răsărit şi să apună seara în cel de la Apus. Pentru a fi îmblânziţi şi mânaţi, caii înfocaţi ai Soarelui au nevoie de o mână sigură, calitate ce îi lipseşte lui Faeton, fiul lui Helios, care nu va şti să-i domine, riscând să dea foc pământului. Zeus va reuşi să evite tragedia, sacrificându-l însă pe Faeton.

Cât despre Zeus, el are nişte cai albi strălucitori. Calul este legat şi de zeul apelor, Poseidon. În palatul său din adâncul mării, în apropiere de insula Eubeea, acesta îşi ţinea celebrii cai cu copite de bronz şi coamă de aur. Într-un car tras de aceşti cai, el cutreiera valurile mării, care se potoleau la trecerea sa, oferind un drum neted şi cortegiului său de creaturi marine. Legătura dintre Poseidon şi cal era atât de strânsă, încât tradiţia povestea că zeul însuşi fusese cel care îl crease ori, cel puţin, îl făcuse cunoscut oamenilor.

În celebra dispută dintre Poseidon şi Atena pentru stăpânirea Aticii, cei doi zei s-au măsurat într-o întrecere aparte: fiecare trebuia să le facă un dar oamenilor, iar cel care oferea darul cel mai preţios avea să devină zeul tutelar al regiunii. Potrivit unei versiuni a mitului, Poseidon le-a oferit atenienilor un cal, fapt ce nu i-a asigurat victoria; aceasta i-a revenit Atenei, care a creat măslinul. Totuşi, lui Poseidon i s-a atribuit în continuare meritul de a-i fi învăţat pe oameni să domesticească acest animal şi se credea că el inventase folosirea hăţurilor şi a zăbalei, precum şi diferitele detalii ale harnaşamentului; rolul său de ocrotitor al curselor de cai a sfârşit prin a se consolida, astfel încât în jocurile istmice desfăşurate în cinstea sa aveau loc curse de care şi de călărie.

Figurile hibride hipomorfe sunt frecvente în cortegiul lui Dionysos, iar numele multora dintre adeptele zeului au rădăcina Hipo-, care în limba greacă trimite tocmai la cal. În varianta sa arcadiană, zeiţa Demetra e reprezentată cu cap de cal, iar uneori este identificată cu una dintre erinii, care îl zămisleşte cu Poseidon pe Areion, calul lui Heracle. Din harpii se nasc caii pe care Hermes îi dăruieşte Dioscurilor, gemenii divini foarte adesea reprezentaţi călare. Şi Hades, zeul infernal, se deplasează într-un car tras de cai; în acest fel o răpeşte pe Persefona, fiica lui Zeus şi a Demetrei, care culege flori pe câmpia Nisa, apoi o duce cu sine şi o face, măcar pentru o parte din an, regina lumii de dincolo.

Unul dintre cei mai celebri cai din mitologia clasică este Pegas, calul înaripat al muzelor, fiul Meduzei, din al cărei sânge s-a născut când aceasta a fost ucisă de Perseu. Potrivit unei versiuni a mitului, tatăl său era Poseidon, iar naşterea sa se petrecuse în apropierea rîului Oceanos. În numele grecesc al lui Pegas era implicită trimiterea la un izvor ce ţîşneşte, iar izvorul Hipocrene ţâşneşte sub lovitura copitei sale. Belerofon a izbutit să-l îmblânzească cu ajutorul zeiţei Atena, care i-a oferit zăbala, învăţându-i astfel pe greci, potrivit unei tradiţii diferite de cea care îi atribuia merite similare lui Poseidon, arta îmblânzirii cailor. Călare, Belerofon a reuşit să o răpună pe mostruoasa Himera. Când însă, profitînd de bidiviul său, a vrut să se înalţe până la cer, Pegas l-a aruncat din şa, urmându-şi de unul singur drumul către sălaşul zeilor, unde a fost preschimbat în constelaţia cu acelaşi nume.

Nu mai puţin celebri erau în mitologie caii lui Ahile. Calul roib pe nume Xantos, pe care Hera îl înzestrase cu darul profeţiei şi al vorbirii, i-a prezis eroului sfârşitul iminent. Ca şi fratele său Balios, alt cal al lui Ahile, Xantos era fiul vântului Zefir şi al harpiei Podarge. Un alt Xantos, nu la fel de celebru, era calul lui Diomede, regele trac ce domnea peste poporul bistonilor şi ale cărui herghelii de iepe se hrăneau cu carne de om. Prinderea acestora a constituit una din muncile lui Heracle; aceste fiinţe sălbatice au fost îmblânzite abia după ce au devorat carnea propriului lor stăpân. Despre Heracle se povestea şi că, tânăr fiind, l-ar fi învins în luptă pe un rege al Beoţiei pe nume Pirehmes, pe care l-a legat de patru cai care l-au rupt în bucăţi. Această întâmplare se petrecuse pe malurile unui pîrâu numit Heracleios sau „pîrîul lui Heracle”, iar legenda povestea că, ori de cîte ori un cal se adăpa acolo, din apele sale se auzea un nechezat. Tot lui Heracle îi aparţinuse şi calul care l-a salvat pe eroul Adrast în războiul celor Şapte contra Tebei: mulţumită iuţelii bidiviului său, el a fost singurul supravieţuitor al acestei expediţii.

În poemele homerice, numele lui Hector, eroul troian, este însoţit de epitetul „îmblânzitorul de cai”. De caii lui Resos, principele trac aliat cu Priam, era legat, potrivit Iliadei, deznodmântul războiului troian: un oracol prezisese că Troia nu avea să cadă niciodată dacă albii cai ai lui Resos păşteau pe câmpia cetăţii. Ulise şi Diomede s-au dus însă noaptea în tabăra principelui, l-au ucis şi i-au luat caii.

O realitate istorică trebuie să i se atribuie calului lui Alexandru cel Mare, Bucefal, sau «cap de bou», după nume şi după înfăţişare. A fost cumpărat cu treisprezece talanţi şi dăruit regelui Filip. Despre acest cal se spunea că, o dată înhămat şi pregătit pentru luptă, nu îngăduia niciodată să fie încălecat de alţii în afara regelui. O altă întâmplare legată de Bucifal a trecut în istorie. Pe timpul războiului din India îl încăleca Alexandru, care, săvârşind faptele sale de eroism, într-o zi a făcut o imprudenţă, aruncându-se într-o învălmăşeală de duşmani. Asupra lui Alexandru săgeţile au început să plouă din toate părţile, iar calul a fost străpuns, avînd răni adânci pe grumaz şi la coaste. Deşi muribund şi aproape lipsit de sînge, calul şi-a scos regele din desişul de duşmani şi, după ce l-a dus în afara bătăii săgeţilor, s-a prăbuşit de îndată. Apoi, liniştit că izbutise să-şi scape stăpânul, şi-a dat ultima suflare. Obţinând victoria în acel război, regele Alexandru a întemeiat chiar în acel loc o cetate, pe care în cinstea calului a numit-o Bucefala”.

 Însă calul cel mai faimos din întreaga mitologie clasică nu este unul în carne şi oase, ci unul de lemn: este celebrul cal troian, construit de Epeios la dorinţa şi după planul lui Ulise. În interiorul acestuia, soldaţii greci conduşi de Ulise s-au pregătit pentru atacul final ce a dus la sfârşitul războiului dintre greci şi troieni, care dura de zece ani.

sursa: Anna Ferrari, Dicţionar de mitologie greacă şi romană

4 răspunsuri

  1. Calul se pare ca este un simbol in mitologie….este un animal superb care si-a croit faima de-a lungul istoriei omenirii , nu doar in legende…. Am avut rabdare sa citesc articolul, mai ales ca de fapt cunosteam o mare parte din legende.
    Multumesc!

  2. Mulţumesc şi eu pentru răbdarea de a citi un text atât de lung! 🙂

    1. mihaela visinescu | Răspunde

      f. frumos rezumat…..pegas, xantos,zefir,bucefal au fost cai cu aura profetica, creatii mistice…..mi-a placut dar sa nu-l uitam si pe catalan calul lui stefan cel mare care avea si el ceva calitati in domeniul ezoter

  3. mihaela visinescu | Răspunde

    f. frumos rezumat…..pegas, xantos,zefir,bucefal au fost cai cu aura profetica, creatii mistice…..mi-a placut dar sa nu-l uitam si pe catalan calul lui stefan cel mare care avea si el ceva calitati in domeniul ezoter

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: