Stridiile ucigaşe (sau cum a murit Take Ionescu)

Cei dintâi regi ai României au murit la Sinaia. Amândoi vor odihni la Curtea de Argeş. În schimb, la Sinaia, îşi are locul de veci Dumitru (Take) Ionescu (1858-1922, n. Ploieşti), unul dintre cei mai de seamă oameni politici ai epocii regelui Ferdinand şi, mai ales, ai încercaţilor ani ai primului război mondial.

Revenit la guvernare, ca ministru de Externe în cadrul guvernului condus de generalul Alexandru Averescu, la 13 iunie 1920, el avea apoi să-şi încununeze cariera politică conducând – pentru prima, dar şi pentru ultima oară! un guvern, ca prim-ministru, dar efemer,  timp de o lună de zile, între 17 decembrie 1921-17 ianuarie 1922. Atunci, aşa cum remarca şi biograful său, Constantin Xeni, „se sfârşi cariera politică a lui Take Ionescu“.

Dezamăgit de situatia politică în care ajunsese, Take Ionescu pleca într-o lungă călătorie în Italia. La Neapole, avea să mănânce stridiile prin intermediul cărora a contractat febra tifoidă, care avea să se declanşeze la Roma, după ce vizitase Sicilia.

A fost internat într-un sanatoriu, pe Via Toscana. S-a bucurat de îngrijirea unor medici celebri. În ţară, vestea îmbolnăvirii sale a produs consternare. Adversarul său, Ion I. C. Brătianu, venind de la Conferinţa de la Genova, a trecut prin Roma si, împreună cu Alexandru Emanoil Lahovary, ministrul plenipotenţiar al României în capitala Italiei, l-a vizitat, elogiindu-l pentru străduinţa pe care şi-o dăduse în a alcătui Mica Înţelegere. A fost o ultimă satisfacţie dată lui Take Ionescu.

Între timp, boala îl măcina, o colonie microbiană instalându-se pe pereţii interiori ai arterei aorte. În dimineaţa zilei de 22 iunie 1922, o hemoragie internă i-a adus sfârşitul.

În ziua de 24 iunie, trenul mortuar a pomit de la Roma, trecând prin Iugoslavia, unde i s-au acordat onoruri oficiale. În tară, populaţia a ieşit spontan în întâmpinarea trenului. La Bucureşti, sicriul a fost aşezat în rotonda Ateneului Român.

Deşi bolnav, primul ministru, Ion I. C. Brătianu, avea să-i sintetizeze meritele în cuvântarea ce a rostit-o: „În înfăptuirea României Mari, se poate spune cu drept cuvânt: mare a fost partea sa”. Nicolae Iorga a notat în memoriile sale, privind funeraliile lui Take Ionescu: ,,Înmormîntarea a fost mai strălucită ca aceea a regelui Carol”.


sursa: Dosarele istoriei, an. III, Nr.4 (20), 1998

Anunțuri

3 răspunsuri

  1. Hotarat lucru, este excelent blogul asta! Si pentru ca tot a venit vorba despre moartea unui mare om politic roman, printre altele si prim-ministru, poate abordati la un moment dat si temele premierilor nostri asasinati in perioada interbelica – I. Gh. Duca si Armand Calinescu. Dar mi-ar placea o abordare neortodoxa, care sa analizeze si ipotetica implicare a regelui Carol al II-lea in aceste crime, precum si motivele pentru care cei doi au fost ucisi de legionari: dizolvarea Garzii de Fier de catre primul si impiedicarea miscarii legionare de a participa la alegeri, prin mijloace extrem de violente (bastonadele electorale), din cauza carora au murit multi legionari, respectiv asasinarea lui Corneliu Zelea Codreanu, a nicadorilor si-a decemvirilor de catre cel de-al doilea.

    Personal, am considerat multa vreme ca teza implicarii lui Carol al II-lea in asasinarea lui Armand Calinescu este o prostie, pentru ca nu vedeam nici un motiv pentru care regele sa-si execute sluga credincioasa, dar ulterior am inceput sa intru la banuieli, din doua motive: cererea suveranului ca Armand Calinescu sa-i cedeze lui Cadillacul blindat, facuta cu numai cateva zile inainte de atentat, si declaratia data de sotia lui Armand Calinescu lui Marin Preda, in anii ’70, declaratie conform careia „Regele a fost de vina”.

  2. Spuneati ca sunteti un pasionat al istoriei. M-ati convins de acest lucru si ma bucur ca ati revenit pe acest blog. Cat despre sugestiile d-voastra, ele sunt binevenite si pe masura ce voi acumula mai mult material despre tema propusa, voi publica articolele.

  3. Sper ca intr-adevar sa va tineti de cuvant si sa scrieti un articol asa cum a propus „maharajahuldekapurthala „,dar,v-as ruga sa scrieti si despre Nicolae Tesla,romanul,nu croatul si nici sarbul,etc…(pe youtube exista filme esauriente despre inegalabilul om de stiinta roman)…Iar daca tot suntem la subiectul acesta,poate intr-un viitor articol ne veti vorbi si despre Banatul”sarbesc” si cum a ajuns sub dominatia sarbilor. Cu multumiri anticipate! A,da,sa nu uit:felicitari pentru tinuta blogului dumneavoastra!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: