Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în Evul mediu

Cadrul internaţional (secolele XIV-XVI). Rezistenţa antiotomană a Ţărilor Române (secolele XIV-XV).

Secolul al XIV-lea marchează intrarea pe arena politică central şi sud-est europeană a românilor ca subiect internaţional, cu un cadru politic propriu recunoscut, prin afirmarea statelor româneşti unitare.

La sfârşitul secolului al XIII-lea, regatele Boemiei, Poloniei şi Ungariei cunosc criza care se prelungeşte şi în primul deceniu al secolului al XIV-lea (datorată în parte, stingerii vechii dinastii).

Tot mai primejdioasă devine ameninţarea otomanilor în Balcani şi în Europa Centrală. Turcii otomani au supus pe rând imense regiuni din Imperiul Bizantin (cu oraşul Adrianopol, 1361), au desfiinţat ţaratele bulgare, i-au învins pe sârbi la Kossovopolje (1389) şi şi-au fixat hotarul pe Dunărea de Jos.

Reacţia la această situaţie vizează concentrarea de forţe creştine occidentale şi central-europene sub conducerea regelui Ungariei, Sigismund de Luxemburg, sub forma „cruciadei târzii“ pentru oprirea înaintării otomane (bătălia de la Nicopole, 1396); deşi soldată cu un eşec pentru forţele creştine, i-a oprit pe otomani la sud de Dunăre.

În secolul al XV-lea, Ţările Române, Ungaria, Polonia şi forţele sârbeşti şi occidentale au reuşit să obţină succese în oprirea înaintarii otomanilor în centrul Europei (liderii care au unit forţele antiotomane: Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare, Matei Corvin).

În 1453, cucerirea Constantinopolului de către sultanul Mahomed al II-lea a reprezentat o grea lovitură pentru creştinătate. Înfrângerea otomanilor la Belgrad (1456) a oprit, pentru aproape un veac, înaintarea lor spre Buda şi Viena.

În a doua jumătate a secolului al XV-lea, Ungaria şi Polonia s-au plasat pe 0 poziţie predominant defensivă faţă de imperiul Otoman. Ţara Românească şi Moldova au încercat să imbine politica de rezistenţă cu cea de conciliere.

Secolul al XVI-lea confirmă influenţa sporită a dominatiei şi suzeranităţii otomane în regiune, în condiţiile autorităţii sultanului Soliman Magnificul (1521-1566). În 1456 turcii ocupă insula Rhodos, în 1521 ocupă Belgradul, în 1526 zdrobesc oastea maghiară la Mohács, în 1541 transformă Ungaria Centrală în provincie otomană (Ungaria de Est, respectiv Transilvania, devine principal autonom sub suzeranitatea turcilor).

Caracteristice secolului al XVI-lea sunt războaiele între Imperiul Otoman şi Imperiul Habsburgic, cu scopul stăpânirii Ungariei şi al dominaţiei în Europa Centrală.

În a doua jumătate a secolului al XVI-lea, conflictul armat se va desfăşura între forţele din Liga Creştină (Imperiul Habsburgic, Spania, Sfântul Scaun, ducatele italiene Mantua, Toscana, Ferrara) şi Imperiul Otoman.

Domnii Ţărilor Române s-au înscris în spiritul european de rezistenţă, sub autoritatea habsburgilor şi prin acţiunea militară a lui Mihai Viteazul.

Extinderea dominatiei otomane până la Dunare, în secolul al XIV-lea, reprezenta pentru Ţările Române o ameninţare permanentă de transformare în paşalâcuri, care avea să planeze până târziu asupra acestora. De aceea, pe faţă sau în ascuns, românii şi-au afirmat o constantă opoziţie faţă de Poartă, socotindu-se un bastion avansat al creştinătăţii, o barieră în faţa pericolelor care ameninţau dinspre Sud Europa şi civilizaţia ei.

Domnii românii au decis sau au fost siliţi, în anumite împrejurări, să depună jurăminte de fidelitate faţă de suveranii vecini, regii Ungariei şi ai Poloniei (vasalitatea a fost percepută nu ca supunere, ci drept protecţie).

Mai dificilă a fost suzeranitatea Imperiului Otoman asupra Ţărilor Române: avea alte principii şi era din afara lumii creştine.

 *****

sursa: Mariana Gavrilă, Vasile Manea – Istorie: Bacalaureat de nota 10, Ed. Aula, 2010

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: