Esop (sau Aisopos, 620-560 î.Hr.) – fabulist grec, originar din Asia Mică. Personaj semilegendar, se pare că era sclav eliberat.
Se zice că într-o zi, Xantos, stăpânul lui, i-a poruncit să cumpere din piaţă ceea ce este mai bun. Şi Xantos s-a trezit cu limbi gătite în toate felurile. Întrebat ce înseamnă asta, Esop a spus:
„Ce poate fi mai bun decât limba? Este legătura cu viaţa, este cheia ştiinţelor, organul adevărului şi al raţiunilor. Cu ajutorul limbii construim, învăţăm, conducem, lăudăm…”
Ca să-l încerce, Xantos i-a poruncit a doua zi să-i cumpere ceea ce este mai rău. Esop i-a servit o nouă mâncare pregătită din limbă, explicându-i:
„Limba e mama gâlcevilor, izvorul războaielor, organul greşelilor şi al calomniei. Cu ajutorul ei bârfim, blestemăm, pângărim, distrugem…”
Expresia Limbile lui Esop înseamnă a înfăţişa două aspecte contrare ale aceluiaşi lucru (bine-rău, alb-negru).
*****
sursa: Beatrice Kiseleff, Mic dicţionar de cultură generală, Ed. Elis, Bucureşti, 2006
chiar si expresia folosita da nastere inerpretarilor…esop esop
aha
[…] şi al calomniei. Cu ajutorul ei bârfim, blestemăm, pângărim, distrugem…”. (Esop https://istoriiregasite.wordpress.com/2011/09/18/limbile-lui-esop/). Această dublă natură a cuvintelor provine, de fapt, din însăși natura umană, divină și […]