Din istoria astrologiei

Astrologie. Arta de a prezice viitorul ba­zată pe observarea poziţiei şi a mişcării stelelor şi pe convingerea că există o legă­tură între evenimentele astrale şi cele din lumea oamenilor. Mişcările astrelor fiind recurente şi constante, astrologia postu­lează că este posibilă şi prezicerea destine­lor omeneşti, care, în mod analog, ar trebui să fie recurente şi prestabilite.

Iniţial, astrologia s-a dezvoltat în Mesopotamia şi în Egipt, unde s-a mărginit însă, după cîte ştim, să încerce să descifreze pe cer sem­nele premonitorii ale destinelor suvera­nilor şi regatelor, dar nu şi pe cele ale indivizilor. Începînd cu expediţiile lui Ale­xandru Macedon, astrologia a pătruns în lumea greacă şi s-a răspîndit mai apoi în lumea elenistică, pornind din regatele seleucid şi ptolemaic. Mai ales în mediul alexandrin, astrologia a fost codificată prin redactarea unor tratate ce aveau să devină nişte repere fundamentale pentru practicarea acestei arte, în care elemen­tele babiloniene şi egiptene s-au împletit cu noţiuni solide de astronomie şi matema­tică. La rîndul său, astronomia Antichităţii clasice s-a inspirat din noţiunile elaborate de astrologi, pe care le-a indrodus în pro­priul patrimoniu de descoperiri.

Dacă, spre deosebire de Mesopotamia şi de Egipt, Grecia a inaugurat practica de a lega mişcarea astrelor de destinele individuale (şi nu numai ale împăraţilor şi regilor), o autentică răspîndire a astrologiei la nivel popular s-a înregistrat abia la Roma, unde astrologii au făcut rapid o carieră împărţind horoscoape şi prezicînd viitorul cetăţenilor din toate păturile sociale, de la gloata de rînd la împăraţi. O măsură din anul 139 î.Hr., care îi alunga pe astrologi din Italia, nu s-a bucurat de succes; popularitatea lor a crescut mai ales în epoca imperială, în pofida dispreţului cu care anumite stra­turi sociale priveau iraţionalul şi super­stiţiile şi care este atestat în polemicile invective ale lui Iuvenal.

Dintre cele mai cunoscute texte ale Antichităţii care au divulgat noţiuni de astrologie se pot aminti, dincolo de inserarea unor teme astrologice în lucrările unor mari astronomi precum Hiparh din Niceea sau Claudiu Ptolemeu, mai ales cele trei cărţi din Babyloniaka lui Berosos, un preot babilonian din secolul al III-lea î.Hr., tratatul de astrologie al lui Nekepsos şi Petosiris, redactat în limba greacă la Alexandria din Egipt prin secolul al II-lea î.Hr., culegerea de hexametri cunoscuţi ca „oracolele caldeene” atribuite lui Iulian Caldeeanul (ce a trăit în epoca lui Marcus Aurelius), care ni s-au păstrat doar parţial prin intermediul unor neoplatonicieni ca Porfir sau Psellos, şi mai ales tratatul astrologie Tetrabiblos, redactat în secolul al II-lea d.Hr. de acelaşi Claudiu Ptolemeu. Pe de altă parte, astrologia şi-a găsit o expresie poetică în Astronomica de Manilius. Dintre documentele epigrafice mai cunoscute pot fi menţionate cele patru tăbliţe de fildeş găsite în sanctuarul lui Apollo Grannus la Grand, în Vosgi, care îmbină interesul intrinsec cu o factură aleasă.

Observarea formei constelaţiilor, care îi făcuse deja pe astro­nomii mesopotamieni să le asemene cu anumite figuri de monştri şi de animale şi să le pună în legătură cu anumite zeităţi, a prilejuit în lumea greacă şi romană aso­cieri cu personaje mitologice, pe care se credea că zeii le ridicaseră la cer, unde le transformaseră în stele. Aşa se întîmplă cu Astreea, Calisto, Casiopeea, Chiron, Dioscurii, Erihtonios, Licaon şi mulţi alţii.

sursa: Anna Ferrari -Dictionar de mitologie greaca si romana

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: