1 aprilie – Ziua pacalelilor

Prima zi a lunii aprilie este „sărbătoarea“ internaţională a persoanelor cărora le place să pună piedici – reale, metaforice sau virtuale – colegilor, prietenilor sau duşmanilor. Cei mai mulţi găsesc amuzantă tradiţia păcălelilor – de la clasicul zahăr pus în solniţă, până la cele făcute de companii care anunţă lansarea unor produse fanteziste.

Instrument de socializare

Umorul, ca orice instrument social, funcţionează pentru că respectă reguli nescrise ale comportamentului uman şi are roluri bine definite: să creeze sau să întărească legături de prietenie, să detensioneze situaţii sau să facă acceptabile subiecte sensibile, care n-ar putea fi abordate altfel, explică sociologul Beinur Giumali.

Farsele întăresc legăturile dintre „victime” şi „complotişti”, spune sociologul, pentru că prin intermediul lor se creează o „mitologie de grup”. „Spre exemplu, farsele făcute în timpul taberelor şcolare (cu pasta de dinţi pe clanţa uşii, crema de pantofi pe nas sau sarea din lapte) creează o istorie comună care întăreşte grupul. Faptul că mulţi oameni povestesc despre aceste farse după ani şi ani, la întâlnirile cu vechii colegi, demonstrează importanţa pe care o au aceste farse în consolidarea relaţiilor de grup”, adaugă Giumali.O altă funcţie a glumelor făcute între prieteni, colegi, dar şi cu persoane necunoscute este aceea de a schimba atmosfera, de a detensiona o situaţie sau, dimpotrivă, de a anima o discuţie.

Diferenţe culturale

Mecanismele umorului sunt aceleaşi, indiferent de forma pe care o iau – diferenţa dintre aşteptări şi acţiuni, adaugă sociologul. „Spre exemplu, se creează o situaţie neobişnuită (şi nouă) pentru o persoană altfel respectabilă. Persoana respectivă, pusă în această situaţie, acţionează de multe ori în feluri considerate comice de observatori sau de «complotişti».”

Dar asta nu înseamnă că toate farsele sunt universal valabile, unanim acceptate ca amuzante. Dimpotrivă, umorul este destul de sensibil la diferenţele culturale şi sociale. „Fiecare cultură are propriile reguli şi norme legate de ce este acceptabil şi ce nu, chiar pentru farse, iar situaţiile create sunt dependente de codurile de interpretare specifice fiecărei societăţi în parte. O farsă făcută în România poate să nu fie gustată şi, uneori, nici acceptată în altă ţară.”

Începuturi obscure, viitor luminos

Păcălelile de 1 aprilie par vechi de când lumea

Originea Zilei Păcălelilor rămâne necunoscută. Cea mai populară teorie face legătură între ziua de 1 aprilie şi trecerea la calendarul gregorian în Franţa anului 1564, când începutul anului s-a mutat de la finalul lunii martie la 1 ianuarie. Cei care nu reuşeau să ţină pasul cu vremurile şi se încăpăţânau să serbeze începutul anului între 25 martie şi 1 aprilie erau ţinta farselor celorlalţi şi au fost botezaţi „Poisson d’Avril” (peşte de aprilie, în traducere), care a devenit şi denumirea franţuzească a Zilei Păcălelilor. Istoria arată însă că tranziţia de la un calendar la altul s-a făcut timp de un secol, deci teoria oferă mai degrabă o explicaţie „populară” decât una ştiinţifică, spune sociologul Beinur Giumali.

„Unii autori au legat acest obicei de ritualurile de renaştere care aveau loc odată cu noul an”, adaugă acesta. „În multe culturi, lumea intra într-un haos, care-l reface pe cel primordial, pentru a putea apoi renaşte. Păcălelile de 1 aprilie sunt astfel o formă de haos, ordinea firească a lumii este alterată şi apoi renaşte.”

Influenţa literară

Primele posibile referinţe la această zi apar încă din 1392, în Marea Britanie, în scrierile lui Geoffrey Chaucer: o poveste despre un cocoş păcălit de o vulpe, care pare să se petreacă pe 1 aprilie. Dar autorul este evaziv, spune 32 de zile după martie, ceea ce a fost interpretat ca a 32-a zi de la începutul lui martie (1 aprilie), sau a 32-a zi după finalul lunii martie (2 mai).

sursa: gandul

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: