Constituţia din 1866

Despre teritoriul României


Art. 1 — Principatele-Unite-Române constituie un singur stat indivizibil, sub denumirea de România.

Art. 2 — Teritoriul României este nealineabil.
Limitele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decât în virtutea unei legi. […]

Art. 4 — Teritoriul este împărţit în judeţe, judeţele în plăşi, plăşile în comune.

Despre drepturile Românilor


Art. 5 — Românii se bucură de libertatea conştiinţei, de libertatea învăţământului, de libertatea presei, de libertatea întrunirilor. […]

Art. 7 — Însuşirea de Român se dobândeşte, se conservă şi se pierde potrivit regulilor statornicite prin legile civile. Numai străinii de rituri creştine pot dobândi împământenirea.

Art. 8 — Împământenirea se dă de puterea legislativă. Numai împământenirea aseamănă pe străin cu Românul pentru exercitarea drepturilor politice. […]

Art. 10 — Nu există în Stat nici o deosebire de clasă. Toţi Românii sunt egali înaintea legii şi datori a contribui fără deosebire la dările şi sarcinile publice. […]

Art. 13 — Libertatea individuală este garantată. […]

Art. 15 — Domiciliul este neviolabil. […]

Art. 19 — Proprietatea de orice natură, precum şi toate creanţele asupra Statului sunt sacre şi neviolabile.

Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publicăl egalmente constatată şi după o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Prin cauză de utilitate publică se înţelege numai comunicaţiunea şi salubritatea publică, precum şi lucrările pentru apărarea ţării. […]

Art. 20 — Proprietatea dată ţărănilor prin legea rurală şi despăgubirea garantată proprietarilor prin acea lege nu vor putea fi niciodată atinse.

Art. 21 — Libertatea conştiinţei este absolută.
Libertatea tuturor cultelor este garantată cât însă celebraţiunea lor nu aduce o atingere ordinei publice sau bunelor moravuri.
Religia ortodoxă este religia dominantă în Statul Român.

Art. 22 — Actele Statului civil sunt atribuţia autorităţii civile.
Întocmirea acestor acte va trebui să preceadă întotdeauna benedicţiunea religioasă. […]

Art. 23 — Învăţământul este liber. […]
Se vor înfiinţa treptat şcoli primare în toate comunele României.
Învăţătura în şcolile statului se dă fără plată.
Învăţătura primară va fi obligatorie pentru tinerii Români, pretutindeni unde se vor afla instituite şcoli primare. […]

Art. 24 — Constituţia garantează tuturor libertatea de a comunica şi publica ideile şi opiniile lor prin grai, prin scris şi prin presă, fiecare fiind răspunzător de abuzul acestor libertăţi. […] Delictele de presă sunt judecate de juriu. Nici cenzura, nici altă măsură preventivă pentru apariţia, vinderea sau distribuţia oricărei publicaţii nu se va putea reînfiinţa. Pentru publicaţiuni de jurnale nu este nevoie de autorizaţia prealabilă a autorităţii. […] Nici un jurnal sau publicaţie nu vor putea fi suspendate sau suprimate. Autorul este răspunzător pentru scrierile sale, iar în lipsa autorului sunt răspunzători sau girantul sau editorul. […]

Art. 25 — Secretul scrisorilor şi al depeşelor telegrafice este inviolabil. […]

Art. 26 — Românii au dreptul de a se aduna paşnici şi fără arme […], întru aceasta nu este trebuinţă de autorizaţie prealabilă. Această dispoziţie nu se va aplica şi întrunirilor în loc deschis, care sunt cu totul supuse legilor poliţieneşti.

Art. 28 — Fiecare are dreptul de a adresa la autorităţile publice petiţiuni sub-scrise de către una sau mai multe persoane. […]

Despre puterile statului


Art. 31 — Toate puterile Statului emană de la naţiune care nu le poate exercita decât numai prin delegaţiune şi după principiile şi regulile aşezate în Constituţia de faţă.

Art. 32 — Puterea legislativă se exercită colectiv de către Domn şi reprezentaţiunea naţională.
Reprezenta]iunea naţională se împarte în două adunări: Senatul şi Adunarea Deputaţilor.
Orice lege cere învoirea câtor trei ramuri ale puterii legiuitoare.
Nici o lege nu poate fi supusă sancţiunii Domnului decât după ce va fi discutată şi votată liber de majoritatea ambelor adunări.

Art. 33 — Iniţiativa legilor este dată fiecăreia din cele trei ramuri ale puterii legislative.
Totuşi orice lege relativă la veniturile şi cheltuielile Statului sau la contingentul armatei, trebuie să fie votată mai întâi de Adunarea Deputaţilor. […]

Art. 35 — Puterea executivă este încredinţată Domnului care o exercită în mod regulat prin Constituţie.

Art. 36 — Puterea judecătorească se exercită de Curţi şi Tribunale. […]

Despre representarea naţională

Art. 38 — Membrii amândurora Adunărilor reprezintă naţiunea, iar nu numai judeţul sau localitatea care i-a numit.

Art. 39 — Şedinţele Adunărilor sunt publice.

Despre Domn


Art. 82 — Puterile constituţionale ale Domnului sunt ereditare, în linie coborâtoare directă şi legitimă a Măriei Sale Principelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitură şi cu exclusiunea perpetuă a femeilor şi coborâtorilor lor.
Coborâtorii Măriei sale vor fi crescuţi în religiunea ortodoxă a răsăritului.

Art. 92 — Persoana Regelui este neviolabilă.
Miniştrii lui sunt răspunzători.
Nici un act al Domnului nu poate avea tărie dacă nu va fi contrasemnat de un ministru care prin aceasta devine răspunzător de acel act.

Art. 93 — Domnul numeşte şi revocă pe Miniştrii săi.
El sancţionează şi promulgă legile. […]
El are drept de amnistie în materie politică.
Are dreptul de a ierta sau micşora pedepsele în materii criminale. […]
El nu poate suspenda cursul urmăririi sau al judecăţii, nici interveni prin nici un mod în administraţia justiţiei.
El numeşte sau confirmă în toate funcţiile publice. […]
El este capul puterii armate.
El conferă gradele militare în conformitate cu legea. […]
El are dreptul de a bate monetă, conform unei legi speciale.
El încheie cu statele străine convenţiunile necesare pentru comerţ, navigaţie şi alte asemenea, însă pentru ca aceste acte să aibă autoritate îndatoritoare, trebuie mai întâi să fie supuse
puterii legislative şi aprobate de ea.

Art. 94 — Legea fixează lista civilă pentru durata fiecărei domnii.

Dispoziţiuni generale


Art. 124 — Culorile Principatelor-Unite urmează a fi: albastru, galben şi roşu.

Art. 125 — Oraşul Bucureşti este capitala statului român şi reşedinţa guvernului.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: