Arcul in mitologie

În mitologia clasică, arcul, considerat o invenţie a lui Crotos , este atri­butul mai multor zeităţi. Poate fi întîlnit în numeroase mărturii iconografice ca parte din echipamentul Artemisei, zeiţa vînătorii, şi al corespondentei sale latine, Diana. Arc poartă adesea Orion, Chiron şi centaurii, precum şi mulţi eroi, printre care mai cu seamă Heracle. După dispariţia eroului, arcul său i-a fost încredinţat lui Filoctet. Dar, întrucît acesta nu a putut să urmeze armata greacă la Troia, oprindu-se la Lemnos din cauza unei răni îngrozi­toare, rezultatele asediului Troiei au fost compromise. De fapt, potrivit profeţiei, numai folosirea în luptă a armelor lui Heracle asigura victoria aheilor. Ca atare, aducerea lui Filoctet la Troia va repre­zenta o condiţie indispensabilă pentru reuşita încercării.

În poemele homerice, Apollo este ade­seori numit „cel ce trimite săgeata departe„, cu referire la arcul şi săgeţile sale, care îl însoţesc în mod frecvent în iconografie. Un alt epitet al său este Argirotoxos, cel cu arcul de argint„. Arcului său îi era atri­buită, printre altele, puterea de a răspîndi ciuma şi molimele, cum a fost cea care a izbucnit în tabăra greacă în timpul ase­diului Troiei: Apollo „mînios de pe vîrful Olimpului merse la vale/ Arcul pe umăr avînd şi tolba vîrtos căpăcită./ Lung zuruiră săgeţile-n tolba-i din spate, cînd zeul/ Plin de mînie porni, nălucindu-se-asemenea nopţii,/ Stete departe de tabăr-apoi şi da drumul săgeţii./ Groaznic fu zîngănul arcului cel luminos ca argintul” (Iliada, 1.43 şi urm.). Ca zeu care pedepseşte, Apollo îşi trimite adesea săgeţile, cărora li se atribuiau morţile bruşte.

Un rol fundamental îi revine arcului cu săgeţi în scenele finale din Odiseea homerică, unde Ulise îi ucide pe pretendenţi folosindu-se de arcul care îi aparţinuse odi­nioară şi pe care numai el era în stare să-1 încordeze: „Iar Ulise/ Cel iscusit, îndată ce-a pus mîna/ Pe arcul mare, peste tot cu ochii/ îl cercetă. Şi cum un maistru vred­nic/ Pricepător de cîntec şi lăută/ Pe-un nou căluş întinde lesne coarda/ Din neaţul răsucit de oaie, -ntocmai/ Aşa struni şi el netrudnic arcul,/ Cu dreapta-i prinse şi-ncercă el coarda,/ Iar ea sună frumos ca ciripitul/ De rîndunică” (Odiseea, 21,393 şi urm.). În episodul întrecerii cu arcul care marchează momentul culminant al tensiunii acumulate în Itaca după întoar­cerea sa, Ulise este singurul care izbuteşte, îmbrăcat încă asemenea unui cerşetor, să depăşească încercarea impusă de Penelopa pentru a-l alege, în cele din urmă, pe unul dintre pretendenţi: nici unul dintre aceştia nu reuşeşte că încordeze arcul lui Ulise, pe cînd acesta este în stare, chiar şi după atîţia ani, să facă o ispravă pentru care cîndva era faimos, şi anume să treacă săgeata prin inelele a douăsprezece securi înfipte în pămînt una lîngă alta, ca dovadă a unei ochiri extraordinare, şi a unei vigori nesecate. Aceleaşi săgeţi pe care Ulise le întrebuinţase cîndva pentru o recreere aristocratică împlinesc acum răzbunarea eroului, ucigîndu-i pe duşmanii săi.

Arcul este o armă înfricoşătoare ce se găseşte în mîinile celor mai puternici şi mai curajoşi eroi, însă şi în cele ale zeului iubirii, Cupidon, care, cu săgeţile sale, face să scapere scînteia dragostei. Lisip, sculptorul oficial de la curtea lui Alexan­dru cel Mare, sculptase o superbă statuie a lui Eros încordînd arcul. În tolba zeului-copil se găseau două săgeţi, una în măsură să deştepte, iar cealaltă să res­pingă iubirea. Prima e de aur şi are vîrful ascuţit şi strălucitor; cea de-a doua e de plumb şi are vîrful rupt. Trimiţînd săgeţile către o pereche, Cupidon obţine efecte explozive, ca de pildă în cazul mitului lui Apollo şi Dafne (Ovidiu, Metamorfoze, 1.468 şi urm.). Ovidiu povesteşte cum Apollo, „l-a văzut odată pe Cupidon cum îşi întindea coarda arcului. «Ce-i cu tine, zburdalnic copil, de umbli cu arme viteze ? -i-a zis; asemenea sarcini se cuvin a cădea pe  umerii  noştri».   […]   Fiul  Venerei  îi răspunde: «Poate să ţintească arcul tău pe orişicine, Phoebus, dar al meu te ţinteşte pe tine…»” {Metamorfoze, 1.455 şi urm.).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: