Razboaiele arabo-israeliene

Războaiele arabo-israeliene reprezintă conflicte armate care au opus statul Israel ţărilor arabe vecine.

Imigraţia ebraică în Palestina a favorizat deja din anii  ’30 confruntări sângeroase între coloni şi populaţia arabă, devenite constante după ce sioniştii au obţinut abandonarea teritoriului de către britanici şi ONU a stabilit împărţirea Palestinei în două state (1947).

Primul razboi arabo-israelian

Războiul civil s-a transformat în război deschis prin invadarea noului stat Israel, în mai 1948, de către armatele Ligii arabe (egiptene, iordaniene, irakiene, siriene şi libaneze), care, în ciuda superiorităţii numerice, au fost respinse şi invinse de armata israeliană, improvizată, dar bine motivată (1949).

Israelul şi-a lărgit graniţele prevăzute de planul ONU de împărţire înspre Galileea occidentală şi Negev, legând partea evreiască a Ieruslimului de restul teritoriului.

În urma acestui război a luat naştere şi problema refugiaţilor palestinieni (peste 500.000 de arabi au părăsit rapid Israelul), în timp ce a rămas deschis conflictul profund dintre cele două populaţii, cu o tensiune permanentă în privinţa frontierelor israeliene.

Războiul din 1956

În 1956, profitând de izolarea Egiptului (care lansase o cruciadă împotriva Israelului şi incheiase acordul cu ţările arabe care înconjurau Israelul) din cauza naţionalizării canalului de Suez, Israelul a dezlănţuit o ofensivă preventivă care, sub comanda lui M. Dayan, a dus la ocupararea temporară a Sinaiului şi a fâşiei Gaza. La acţiunea Israelului s-a adăugat intervenţia trupelor anglo-franceze din Port Fuad şi Port Said. Intervenţia ONU şi presiunile SUA şi URSS au determinat Israelul să se retragă (1957), în timp ce forţele ONU se plasau între egipteni şi israelieni.

Războiul de şase zile

În iunie 1967 o nouă tentativă de a întări solidaritatea dintre ţările arabe, făcută de Nasser şi urmată de cererea de retragere a forţelor de intervenţie ONU de la blocajul provocator al navelor israeliene din Golful Aqaba spre care se deschidea şi portul israelian Eilat, a creat motivul unui atac israelian ulterior. În ciuda amplitudinii coaliţiei arabe, armata statului evreiesc a obţinut, sub conducerea lui M. Dayan si Y. Rabin, succese rapide pe toate fronturile, obţinând în şase zile controlul Sinaiului (revenit apoi Egiptului în 1979), al „fâşiei” Gaza, Cisiordaniei şi a celorlalte înălţimi de pe Golan, înspre Siria.

Războiul de Yom-Kippur

Tensiunea permanentă, susţinută şi de superputerile SUA (care sprijinea Israelul) şi sovietică (tinzând să dobândească un rol mediteranean, înarmand unele ţări arabe), a produs în 6 octombrie 1973 un nou război, deschis de un atac egiptean de sărbătoarea ebraică a Kippurului, blocat după incertidunile iniţiale de rezistenţa israeliană eficientă, , angajată şi pe înălţimele Golanului de sirieni. Pe 22 octombrie ONU a impus încetarea focului şi a trimis căştile albastre pentru a controla o fâşie demilitarizată din Canalul de Suez. Acordul de pace cu Egiptul din 1979 a stabilit retragerea israelienilor din Sinai.

Pacea din 1993

După invazia israeliană a Libanului, în 1982, deschiderea unui front intern de luptă o dată cu Intidafa din 1987 şi rachetele lansate împotriva Israelului de către  S. Hussein în cursul războiului din Golf (1991), acordurile de pace semnate la Washington între Israel şi OEP în 1993 (urmate de cel cu Iordania în 1994 şi începerea tratativelor su Siria) au pus bazele unei concilieri privind diferitele controverse regionale.

Anunțuri

2 răspunsuri

  1. Conflictul de acolo este de candu-i istoria, daca nu de candu-i lumea…
    Sfarsitul se stie cum va fi, insa nu se stie cand…

  2. Am folosit și eu informațiile redate într-un referat pentru școală… Sper că nu vă deranjează!
    Mulțumesc!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: