Mitul amazoanelor

AmazoanePopor mitic de femei războinice, considerate de origine caucaziană şi stabilite în Asia Mică, pe malul rîului Termodon, unde au întemeiat cetatea Temiscira. Erau cîrmuite de o regină şi obişnuite încă de mici cu războiul, vînătoarea şi activităţile mili­tare, în copilărie, amazoanelor li se tăia sînul drept, ca să poată manevra arcul cu mai multă uşurinţă (Diodor). De aici, probabil, originea numelui lor, care, potrivit etimologiei tradiţionale, înseamnă „fără mamelă”.

Bărbaţii nu erau admişi în societatea lor. Pentru a-şi perpetua stirpea, se depla­sau anual la un popor învecinat (gargarei); copiii născuţi din această unire trecătoare se întorceau la gargarei dacă erau de sex bărbătesc, în timp ce fetele erau crescute după obiceiurile amazoanelor.

Zeităţile pe care le venerau erau în pri­mul rînd Ares şi Artemis, iar principalele lor activităţi, vînătoarea şi războiul.

Prezenţa amazoanelor în mitologia greacă este constantă. Ele apar în legătură cu cele mai importante personaje şi cicluri mitice: sînt asociate cu Heracle, întrucît una dintre muncile impuse eroului a con­stat în dobîndirea cingătorii Hipolitei, re­gina amazoanelor; pe timpul domniei lui Tezeu, ele au invadat Atica; s-au aflat în război cu Belerofon; împotriva lor a luptat şi Priam, însă către sfîrşitul războiului troian, amazoa­nele, conduse de regina Pentesileea, s-au alăturat troienilor în apărarea regelui Priam; în cele din urmă, Pentesileea a fost ucisă în luptă de către Ahile.

Împotriva amazoanelor a luptat şi Dionysos, care, în timpul călătoriei sale de cucerire şi civilizare a Orientului, a izbu­tit să le supună. În acelaşi mediu oriental era plasată şi întîlnirea legendară dintre amazoane şi Alexandru cel Mare.

Trebuie să subliniem că tradiţia legen­dară a atribuit victoriei lui Tezeu asupra amazoanelor semnificaţia simbolică a unui triumf al Occidentului grec asupra popoa­relor orientale. Această interpretare a jucat un rol hotărîtor în ceea ce priveşte impor­tanţa dobîndită de subiect, mai ales în plan figurativ, în anii războaielor persane.

Amazoanelor li se atribuia întemeierea mai multor cetăţi din Ionia, printre care şi a Efesului.

Mitul amazoanelor reflecta, probabil, obiceiurile unor populaţii străvechi din zona caucaziană, cu tradiţii şi datini de tip matriarhal.

Epitete

Cel mai semnificativ este epitetul folosit de Homer, care le numeşte „bărbatele”.

Atribute

Amazoanele  sînt reprezentate îndeobşte ca nişte femei războinice, îmbră­cate uneori în armură. Atributele lor con­stante le reprezintă armele (arcul cu săgeţi sau lancea şi scutul, acesta din urmă adesea în formă de semilună). Cîteodată poartă pantaloni largi, ca sciţii. În iconografie nu se întîlneşte amănuntul sânului tăiat, însă de multe ori un sîn este descoperit.

Răspîndirea cultului

Dacă facem abstrac­ţie de o informaţie a lui Plutarh, care aminteşte sacrificiile oferite amazoanelor în timpul sărbătorilor organizate în cins­tea lui Tezeu, se pare că lor nu le era închi­nat un cult. Totuşi, în luna Pianepsion, la Atena avea loc o ceremonie cu caracter htonian care era interpretată ca un sacri­ficiu în cinstea amazoanelor moarte în luptă. Pe de altă parte, în diferite centre greceşti erau identificate morminte ale unor ama­zoane. De asemenea, aşa cum am pomenit, amazoanelor li se atribuia venerarea lui Ares şi a Artemisei. Potrivit tradiţiei, ele ar fi întemeiat cultul acesteia din urmă pe pămîntul  grecesc,  cu  toate  că Artemis venerată de amazoane era mai mult cea efesiană decît cea clasică.

Prezenţe în literatura antică

Începînd cu Iliada, întreaga   literatură   antică   este plină de referiri la mitul amazoanelor. În special figura Pentesileei a inspirat poe­mul ciclic (pierdut) Etiopida. Etimologia numelui este propusă, printre alţii, de Apollonios din Rodos; informaţii referitoare la obiceiurile lor ne oferă Diodor din Sicilia (2.45.3). în afară de Iliada, rolul lor în războiul troian este amintit în Amazoanele lui Arctinos. Lupta lor cu Heracle este descrisă, printre altele, în Tezeu al lui Plutarh. Întemeierile de cetăţi ce le aveau ca protagoniste sînt menţionate în diferite izvoare istorice, printre care Strabon şi Tacitus (Anale).

Prezenţe în literatura medievală şi modernă

Mitul unei societăţi matriarhale din care bărbaţii erau excluşi a avut un ecou deo­sebit  în  literaturile   europene.   Un   caz aparte îl reprezintă fascinaţia exercitată asupra exploratorilor europeni de obiceiu­rile matriarhale ale populaţiilor indigene sud-americane, care i-a făcut să le evoce pe amazoane chiar şi în numele dat regiu­nii respective (Amazonia). O asimilare a obiceiurilor indigene la mitul elenic apare în   cronica   expediţiei   lui   Orellana   în America Latină, scrisă de Fray Gaspar de Carvajal. Amintiri ale mitului grec apar şi în Milionul lui Marco Polo, unde se vor­beşte despre o insulă a femeilor, în Cetatea femeilor de Christine de Pizan şi în Tezeida nunţii Emiliei de Giovanni Boccaccio. În vremuri mai recente, amazoanele au inspi­rat şi Pentesileea lui Kleist.

Iconografie

În afara numeroaselor scene din Amazonomahia (lupta amazoanelor cu eroii greci) reproduse în ceramică, mai ales în cea atică, tema a fost adesea reprezen­tată în reliefuri (templul lui Apollo de la Bassae; Mausoleul din Halicarnas ; Artemisionul de la Magnesia, pe Meandros; diferite sarcofage) şi în pictură (frescele lui Micon din Stoa Poikile de la Atena, pierdute; sarcofagul etrusc pictat de la Tarquinia, aflat la Muzeul de Arheologie din Florenţa). Pentru realizarea statuii unei amazoane rănite, destinată Artemisionului din Efes s-au întrecut, potrivit tradiţiei, cîţiva din cei mai mari maeştri ai sculp­turii clasice : Policlet, Cresilas din Cidonia şi Fradmon din Argos. Originalele s-au pier­dut, însă prototipurile au inspirat, de-a lungul vremii, un mare număr de copii, dintre care cele de la Berlin, de la Muzeul Capitolin, de la Vatican (Colecţia Mattei) şi de la Vila Pamphili sînt cele mai celebre.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: