Arhive lunare: noiembrie 2010

26 noiembrie – Istoricul zilei

1857 – S-a născut elveţianul Ferdinand de Saussure, părintele lingvisticii moderne

1901 – S-a născut Mihail Drumeş, prozator şi dramaturg

1940 – În închisoarea Jilava au fost împuşcaţi de legionari 64 de foşti demnitari ai regimului carlist şi participanţi la represiunile antilegionare

1941 – Preşedintele american Franklin D. Roosevelt stabileşte ca Ziua Recunoştiinţei să fie celebrată în fiecare a patra zi de joi din luna noiembrie

Balconul – Edouard Manet

Manet calatoreste in 1865 la Madrid. In acest an apar in tablourile sale primele scene cu balcon (Portretul lui Angelin). In 1868 revine la aceasta tema, cand picteaza Balconul.

Pentru tablou au pozat trei prieteni. Berthe Morisot, cea care va deveni mai tarziu cumnata lui Manet, poate fi vazuta in prim-plan. In partea stanga sta tanara violonista Fanny Claus. Cel de-al treilea personaj este Antoine Guillemet, peisagistul.

Continuă citirea →

Condeiele lui Voda

Mircea cel mare şi vestit, domn al Ţării Româneşti, a plecat dinTârgovişte, cu mare alai, la drum lung. Merge Măria sa hăt-departe, până la Ţara-Leahului, să facă legătură cu ei asupra ungurului.

Trecut-a Măria sa Buzăul, prin valuri tulburi ca răzmeriţele, lăsat-a în urmă Râmnicul şi răzbit-a spre Focşani, când iată într-o sântă duminică Măria sa vodă intră cu alaiul său prin mijlocul unui sat mare. Ce să vadă Măria sa Mircea-Vodă? La casa şoltuzului erau adunaţi sătenii şi lucrau.

Lucrează creştinii în zi de sărbătoare? zice vodă cu părere de rău. Ian vezi tu, copil de casă, ce lucrează românii ăia?

Continuă citirea →

Afrodita

Afrodita (spuma marii) – zeita dragostei si a frumusetii in mitologia greaca, principiul dragostei impartasite opus erotismului violent si necontrolat al lui Uranus.

Hesiod, in Teogonia, povesteste ce s-a intamplat dupa mutilarea lui Uranus de catre Cronos, fiul lui, si cum s-a nascut Afrodita:

„In schimb, rusinea parinteasca cea retezata de custura/Mai rataci destula vreme-n largul marii/iar pe langa divinul madular se stranse o alba spuma si din ea/ Crescu o fata ce plutit-a intai pan’ la Cythera sfanta/ Si dupa aceea pana-n Cyprul cu cingatoare de talazuri./ Slavita, chipesa zeita nici urca pe mal si iarba/ Ii rasarea sub pasii sprinteni. Si ca atare Afroditei/ Din spuma-ntrupata zee, si-ncoronata Cytherea/ I-au zis si oamenii si zeii, caci ea s-a intrupat din spuma/ Si deopotriva Cythereea, caci a plutit spre Cythera…”

Iubita de Adonis, iar dintre muritori de Anchise, cu care l-a conceput pe Enea.

La romani este cunoscuta sub denumirea de Venus.

Numele ei este folosit pentru a indica o persoana foarte frumoasa.

Expresia: Frumusetea Afroditei este o metafora folosita pentru a ilustra o infatisare feminina fascinanta.

sursa: Beatrice Kiseleff – Mic dictionar de cultura generala, Editura Elis, 2007

25 noiembrie – Istoricul zilei

1562 – S-a născut scriitorul şi dramaturgul Lope de Vega

1715 – Începutul domniilor fanariote în Țara Românească prin instaurarea la domnie a lui Nicolae Mavrocordat

1863 – S-a născut Ion Cantacuzino, medic și bacteriolog român

1864 – Este promulgată „Legea instrucțiunii publice„, ce avea să stea la baza învățământului românesc modern. Se stabilesc trei grade de învățământ: primar, secundar și superior, din care „instrucțiunea primară este obligatorie și gratuită”

1885 – A încetat din viaţă poetul Grigore Alexandrescu

1972 – A încetat din viaţă Henri Coandă, inventator și inginer, creatorul primului avion cu reacție din lume

Amintirea lui Mihai Viteazul în cronicile din secolul al XVII-lea – izvoare istorice

Miron Costin

Şi era aşa de groaznic Mihai-vodă şi vestit de războaie în toate aceste părţi, cât, îndată ce au sosit la Suceava, i s-au închinat şi cetatea Sucevei şi a Neamţului, la cetăţi punând oşteni de ai săi pedestraşi […].

Singur Mihai-vodă, ca un leu în fruntea războiului şi au fost războiul câteva ceasuri, până au sosit şi husarii.

Nedeprinsă oastea lui Mihai-vodă cu acel fel de oaste, ce s-au pomenit husarii […].

Continuă citirea →

Petru Rares (IV) – legende istorice

De cinci zile şedea Domnina şi suspina, şi întreba apele Brateşului, şi privea în zările depărtate aşteptându-şi fiul care nu mai venea; iar pieptul ei se ridica ca valurile apei de furtuna ce-i tulbura sufletul. Dar iată că a şasea zi înspre sară, pe când Brateşul ardea de focurile asfinţitului, se zări în depărtare o luntre mică care, când se pierdea, când iar apărea în creţul undelor, înaintând spornic spre mal şi lăsând în urmă-i două lungi cărări de rubine. Domnina o privea cu aţintire; ar fi voit să soarbă spaţiul, să pătrundă cu sufletul pănă la dânsa, căci inima de mamă recunoscuse pe fiul multaşteptat, iar Petru, care plutea în luntre, îşi simţea inima împărţită în două; ar fi voit să ajungă şi să nu ajungă. De când venea cu Elena, ori vederile lui se schimbase, ori într-adevăr lumea se îmbrăcase în alte haine, dar niciodată el nu se simţea aşa de dulce legănat pe sânul Brateşului, niciodată apele lui nu-i păruse mai limpezi şi mai drăgălaşe, niciodată asfinţitul nu fusese împodobit cu văpsele mai strălucitoare ca atunci.

Continuă citirea →

Presa si gazetarii Ramnicului (II)

Un alt om de cultură, gazetar înnăscut, ataşat urbei natale, a fost Octavian Moşescu. S-a născut la 23 martie 1894, în comuna Tâmboieşti, fostul judeţ Slam Râmnic, unde a urmat şcoala primară ca fiu al unei familii de intelectuali, mama sa fiind învăţătoare. În 1909 a absolvit gimnaziul „Vasile Boerescu“ din Râmnicu Sărat, continuând ca bursier la liceul „Atanasie Başotă“ din Pomârla, pentru ca în 1915 să-şi ia bacalaureatul la Liceul „Matei Basarab“ din Bucureşti. În timpul primului război mondial a fost mobilizat pe front şi a luptat la Mărăşesti.

Continuă citirea →

24 noiembrie – Istoricul zilei

1632 – S-a născut Baruch Spinoza, filozof olandez

1690 – S-a născut compozitorul german Charles Pachelbel

1826 – S-a născut scriitorul italian Carlo Collodi

1827 – Savantul francez Jean Francois Champollion a reuşit traducerea hieroglifelor egiptene

1864 – S-a născut pictorul francez Henri de Toulouse-Lautrec

1920 – A încetat din viaţă poetul Alexandru Macedonski

1927 – A încetat din viaţă Ion I. C. Brătianu, om politic, președinte al Partidului Național Liberal, de mai multe ori ministru și prim-ministru

1929 – A încetat din viaţă Georges Benjamin Clemenceau, supranumit „Tigrul”, om politic francez

Petru Rares (III) – legende istorice

Pe malul Brateşului într-o colibă mică acoperită cu frunze, creştea tânărul Petru Rareş, umbrit şi încălzit de dragostea maică-si, şi întocmai ca o mlădiţă de stejar răsădită în pământ prielnic, se făcea văzând cu ochii tot mai frumos şi mai voinic. Era acum de douăzeci de ani. Flăcăii de primprejur îl punea totdeauna în fruntea lor şi la joc şi la treabă, căci dintre toţi el era cel mai vânjos la trup şi mai ghibaci la minte. Pletele lui negre îi cădeau pe umeri întocmai ca o coamă de leu, şi în ochii lui focoşi ar fi putut citi cineva dragostea primejdiilor şi dorul de a le învinge. Maică-sa, Domnina, îl învăţase carte, căci ea, deşi se îndeletnicea acum cu păscuitul, dar în tinereţele ei fusese avută şi trăise în lumea cea de soi. Cerinat, un om cărunt la cap şi înăsprit de muncă, argăţea de ani îndelungaţi la Domnina, şi de mult ce se deprinsese cu Petru, crescându-l de mic pe braţe, îl iubea ca ochii din cap. De câte ori Petru se ducea la vânat sau la pescuit, Cerinat trebuia să-l întovărăşească. El îl priveghea, îl ajuta, îl apăra de toate primejdiile în care furtunaticele lui tinereţe îl aruncau cu nesocotinţă şi nu o dată l-a scos din fundul Brateşului cu sufletul la gură; nu o dată l-a scăpat abia nesfâşiat din gura fiarelor sălbatice, aşa că într-o zi chiar îndrăzneţul copilandru pierdu un deget de la mâna dreaptă rupt de colţii unui lup! În zadar maică-sa căuta să stâmpere pornirile lui învăpăiate. El nu trăia cu plăcere decât în primejdii şi nu visa decât lupte şi biruinţe.

Continuă citirea →

Legende despre Roma antica

Au existat si femei gladiator?

Potrivit unor documente, in Roma antica au existat multe femei gladiator, chiar inaintea domniei imparatului Nero. In „Satira a IV-a” de Juvenal, femeile gladiator sunt acuzate ca nu ar fi fost decat membre ale unor familii instarite, care luptau in arena doar pentru a castiga faima, desi toata lumea stia ca nimeni nu le-ar rani tocmai din cauza originii lor nobile. In anul 200 d.Hr., imparatul Severus ar fi interzis prezenta femeilor in arene, desi alte surse arata ca acestea au continuat sa lupte in clandestinitate.

Continuă citirea →

Presa şi gazetarii Râmnicului (I)

De departe cea mai luminoasă pagină de cultură locală a fost scrisă în plumb, materia primă şi matricea cuvântului tipărit. Începând cu sfârşitul secolului al XIX-lea şi până la cel de-al doilea război mondial, în oraşul de pe Râmnic au apărut peste 120 de publicaţii, periodice de specialitate, ziare de partid sau independente.

În anul următor Războiului de Independenţă, 1878, la Râmnicu Sărat a fost înfiinţată Tipografia „P. Th. Petecescu“, iar în 1901 funcţiona tipografia „A. Postmantir“, pe strada Victoriei la nr. 38. Funcţionând tot pe strada Victoriei, din 1908, tipografia „Leon Svorene“ era cunoscută în întreaga zonă. După aceasta, dar tot în acelaşi an, s-a inaugurat tipografia „Poporul“ (proprietar Iorgu Constantiniu) şi „Lumina“, în 1912. La tipografia “Poporul” îşi tipăreşte, în anul 1926, George Bacovia, volumul de poezii „Scântei galbene“.

Continuă citirea →

23 noiembrie – Istoricul zilei

1905 – S-a născut criticul literar Petru Comarnescu, memorialist, traducător; autorul unor valoroase monografii de artişti români şi străini şi iniţiatorul grupării „Criterion” din care făceau parte M. Eliade, M. Vulcănescu, C. Noica

1940 – Generalul Ion Antonescu semnează, la Berlin, aderarea României la „Pactul Tripartit”, încheiat la 27 septembrie 1940 între Germania, Italia şi Japonia

1976 – A încetat din viaţă scriitorul francez André Malraux

2002 – Președintele Statelor Unite ale Americii, George W. Bush, a sosit la București, într-o vizită oficială. Este cel de-al patrulea președinte american care a vizitat România, după Gerald Ford, Richard Nixon și Bill Clinton

Mircea cel Batran

Am spus despre Marco Kraljevici că a murit la Rovine, dar încă n-am vorbit despre ce s-a întâmplat la Rovine. Trebuie să vorbim despre unul dintre marii domnitori ai Ţării Româneşti, care descinde din Basarab. Trec mai repede peste primii voievozi de după Basarab, pentru a ajunge la Mircea cel Bătrân.

De ce i se zice „cel Bătrân”? Fiindcă mai târziu au fost alţi domnitori cu numele „Mircea”, iar cronicarii, vorbind de Mircea, cel din veacurile trecute, i-au spus „cel Bătrân” (şi marele nostru Eminescu s-a înşelat crezând că Mircea era bătrân când s-a bătut la Rovine cu sultanul). Mircea, la bătălia de la Rovine, era un domnitor încă tânăr.

Continuă citirea →

Matematica mesopotamiana II

Desi lipsit de zero, sistemul pozitional mesopotamian a adus multe beneficii, printre acestea numarandu-se algoritmurile simple necesare efectuarii operatiilor aritmetice de baza. Mai mult decat atat, mesopotamienii au facut pasul logic al extinderii numerelor cu fractiuni mai mici decat 1, exact cum procedam noi folosind zecimalele. Fractiunile sexagesimale, la fel de convenabile ca cele zecimale, au contribuit la dezvoltarea unei metode practice de gasire a radacinilor patrate.

Matematicienii mesopotamieni erau cei mai mari specialisti in algebra ai lumii antice. Ei erau capabili sa rezolve orice ecuatie de gradul doi, dar si multe de gradul trei. Este posibil ca metodele lor sa se fi raspandit in India si, de acolo, in lumea araba, care a transmis algebra vestului.

Odinioara se spunea despre mesopotamieni ca erau buni la algebra, dar slabi la geometrie. Descoperiri ulterioare ne-au constrans sa ne revizuim parerile din moment ce este clar ca ei au fost primii care au cunoscut teorema lui Pitagora. De asemenea, mesopotamienii cunosteau toate teoremele geometriei plane pe care grecii i le atribuie lui Tales, inclusiv cea numita teorema lui Tales: un unghi inscris intr-un semicerc este unghi drept. Oricum, pare putin probabil ca ei sa fi demonstrat aceste teoreme pornind  de la primele axiome care fusesera formulate, asa cum se spune ca ar fi procedat Tales.

Poate ca geometria mesopotamiana a inceput sa fie analizata critic deoarece din unele scrieri ale lor reiese ca ar fi utilizat valoarea 3 pentru numarul pi. Totusi, descoperiri mai recente scot la iveala faptul ca cel putin unii mesopotamieni il considerau pe pi egal cu 3,125, o valoare la fel de buna ca cea la care ajunsesera contemporanii lor egipteni.

*****

sursa: Alexander Hellemans, Bryan Bunch, Istoria descoperirilor ştiinţifice, Ed. Orizonturi, Bucureşti