Despre cultura ramniceana (II)

sursa imaginii: chirac.wordpress.com

Dobândirea Independenţei a creat o stare de emulaţie cvasigenerală, îndeosebi în rândul forţele active ale naţiunii nou formate. Societăţi culturale, asociaţii, reviste de cultură, o presă pe cât de progresistă, pe atât de conştientă în campaniile sale cotidiene.

La 14 iunie 1892, un grup de intelectuali au fondat secţiunea Râmnicu Sărat a „Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor“, pentru ca la 20 octombie 1893 să se înfiinţeze filiala râmniceană a Societăţii „Ateneul Român“. În 1897, din iniţiativa doctorilor Blasianu şi N. Dobreanu a fost înfiinţată Societatea Filarmonică. Fenomenul cultural s-a propagat şi în mediul rural, în anul 1903 în judeţul Râmnicu Sărat fiind înregistrate 12 cercuri culturale. La 15 noiembrie 1895 documentele consemnează Teatrul din Grădina de Vară, o instituţie emblematică a Râmnicului, o clădire proiectată de un fiu al acestor locuri, cunoscutul arhitect Petre Antonescu. În acelaşi an este menţionat şi un teatru-bufet, situat în grădina publică. Renovat în 1906 -1907 de M. Bragadiru, teatrul avea o sală de spectacole cu galerie şi balcon.

O altă societate importantă a fost înfiinţată în 1905. Este vorba de societatea culturală „Vasile Alecsandri“, doi ani mai târziu aceasta reorganizându-se într-o nouă formulă de conducere şi cu titulatura „Liga culturală“, filiala Râmnicu Sărat. În 1909, Nicolae Iorga a inaugurat ciclul de conferinţe organizate de societatea culturală „Vasile Alecsandri“ cu o expunere despre „presa românească şi menirea ei“.

În 1912, Menelaş Chircu (1864-1940, marele boier al Râmnicului, tatăl celor doi fraţi, Toma şi Menelaş M. Chircu, cel mai cunoscut crescător de animale de rasă din zonă, care a omologat pe plan naţional rasa „Buestraşul de Bisoca“) se dedică păstrării tradiţiilor româneşti, înfiinţând ansamblul „Chindia“. Societatea de jocuri, port şi muzică „Chindia“ se va impune în peisajul cultural al Râmnicului timp de peste două decenii. Cele şapte perechi de dansatori provenind din două zone tradiţionale, Buda-Dumitreşti şi Dumitreşti-Chiojdeni-Bisoca, vor fi acompaniate de un taraf de lăutari, printre care şi un cobzar. După o scurtă întrerupere, în timpul primului război mondial, ansamblul folcloric „Chindia“ devine cunoscut în ţară şi în străinătate. În 1921 acesta participă la festivităţile organizate la Teatrul Naţional din Bucureşti, cu prilejul „centenarului Tudor Vladimirescu“, componenţii acestuia fiind felicitaţi personal de către Regele Ferdinand şi Regina Maria; în anii următori “Chindia” întreprinde turnee încununate de succes la Viena (1934), Istanbul (1935), Berlin (1936), Oslo (1937), Roma (1938) şi pe Coasta de Azur (1938 şi 1939).

Boierul râmnicean avea strânse relaţii de prietenie cu Alex. Vlahuţă, prin intermediul căruia l-a cunoscut pe pictorul Nicolae Grigorescu, în colecţia sa intrând astfel pânze celebre precum Bisoceanca, Car cu boi, În zăvoi, unele realizate în călătoriile din Munţii Râmnicului. Alături de Al. Zamfirescu şi Ghiţă Negulescu, Menelaş Chircu s-a aflat în Comitetul de iniţiativă pentru ridicare bustului scritorului Alex. Vlahuţă, lucrare realizată de sculptorul Oscar Spathe şi dezvelită la 25 aprilie 1937.

În perioada interbelică au mai funcţionat la Rm. Sărat cenaclul cultural „Octavian Moşescu“ (1924) şi cercul cultural „Munca“ (1925), unde se vor susţine cicluri periodice de conferinţe. Un alt moment important în viaţa urbei îl va constitui inaugurarea la 10 ianuarie 1935 a unei instituţii reprezentative – „casa culturală“ a Râmnicului Sărat, devenită la 25 martie 1939 Căminul cultural “Constantin Brâncoveanu”.

*****

Sursa: Dorin Ivan – Slam Ramnic, Repere culturale şi istorice, Editura TEMPUS Bucureşti, 2003

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: