Si guvernele din anii ’30 au restrans temporar drepturile cetatenesti

legea fundamentala

Istoricii spun ca si guvernele din anii ’30 au restrans temporar drepturile cetatenesti si au admis ca masurile de atunci erau mai drastice, dar sustin ca invocarea de catre Executivul Emil Boc a articolului 53 pentru a justifica luarea deciziilor de austeritate este nepotrivita.

Istoricul Ioan Scurtu, specialist in istoria romanilor in secolului XX, spune ca restrangerea temporara a unor drepturi a fost o formula la care au apelat si guvernele din anii ’30.

In 1928, la putere a venit PNT, iar premier era Iuliu Maniu. Formatiunea venise la conducerea tarii pe un val de popularitate, castigase alegerile cu 78%. Lumea isi punea mari sperante in taranisti si se spunea ca dupa 10 noiembrie libertatile cetatenesti nu vor mai fi litera moarta. Nu avea insa sa fie asa. In august 1929, a avut loc greva minerilor de la Lupeni, cand s-a recurs la represiunea armata, au fost omorati 22 de mineri”, a declarat istoricul pentru NewsIn, evocand momentul care marcheaza inceputul tulburarilor sociale in timpul marii depresii de la inceputul secolului.

Profesorul universitar adauga ca, pentru a echilibra bugetul in anii ’30, s-a interzis cumulul salariu-pensie si s-au trimis functionarii acasa in concediu neplatit, aceleasi masuri pe care le-a luat in zilele noastre Guvernul Boc. In 1931 si 1932 s-au introdus curbe de sacrificiu, mai precis au fost scazute salariile, arata Ioan Scurtu.

Pe 3 februarie 1933, pe cand era premier Alexandru Vaida Voievod (politician taranist, nascut in judetul Cluj, n.r.) se instituie starea de asediu si cenzura. „Asta insemna ca fortele de ordine puteau sa aresteze pe oricine avea o atitudine ostila statului. Cat priveste cenzura, presa nu avea voie sa puna in discutie legile sau masurile Guvernului. S-a dat chiar o lege de combatere a zvonurilor, iar ziaristii care scriau despre delapidarea bunurilor statului sau despre afaceri controversate erau pedepsiti si puteau fi chiar arestati”, declara istoricul Scurtu.

In 1934, ajung la putere liberalii, care vin cu o noua abordare fata de bancile straine. Se decide plata datoriilor externe, dar acestea nu pot depasi 7% din venitul national pe un an, urmand ca acest plafon sa fie majorat in functie de posibilitatile economiei.

Istoricul Adrian Cioroianu spune ca invocarea considerentelor de ordine publica si siguranta nationala avea o cu totul alta relevanta in perioada interbelica.

Reprimarea grevelor de atunci a fost un episod real, chiar daca speculat de istoriografia comunista. Insa atunci exista pericolul concret de contaminare cu idei de sorginte bolsevica. Nu putem invoca astfel de motive pentru situatia de astazi”, a afirmat Adrian Cioroianu.

Fostul ministru de Externe a apreciat ca invocarea articolului 53 din Constitutie ca temei legal pentru reducerea veniturilor bugetare este periculoasa.

Nu mi se pare o abordare fericita. Asa cum este articolul 53 depinde cine defineste apararea ordinii publice si pericolele la adresa securitatii nationale. Argumentul este discutabil si chiar periculos din punct de vedere democratic. (…) Mie mi se pare o incercare de control si de pacificare a societatii„, a declarat el.

„Numeroasele decretari ale starii de necesitate limitau principalele drepturi ale omului: la libera circulatie, dreptul de intrunire, libertatea cuvintului (cenzura) si legiferau dreptul autoritatii de a folosi Armata impotriva cetatenilor turbulenti, dreptul de a aresta fara mandat, de a viola proprietatea in scopul cercetarii cauzelor”, scrie istoricul Alex Mihai Stoenescu in „Istoria loviturilor de stat”, volumul III , dedicat perioadei interbelice.

sursa: ziare.com

4 răspunsuri

  1. Domnule profesor, oare cine o fi scris acest articol? Ca vad ca e nesemnat.
    Din punctul meu de vedere, nu restrangerea drepturilor cetatenesti este problema Romaniei in clipa de fata, ci cu totul altceva. E vorba de criza morala.
    Sa ma explic. Nu va simtiti bine si mergeti la medic, iar acesta va interzice niste „drepturi” cum ar fi: tigarile, alcoolul, sarea, grasimile, intr-o anumita masura, sau total, si pentru o anumita perioada, sau chiar pentru toata viata. E vreo problema? Nu stiu, n-ar trebui sa fie.
    Dar daca ati fi mers la alt doctor care v-ar fi asigurat ca sunteti sanatos tun, dupa care, cateva luni mai tarziu, v-ar fi impus un regim extrem de sever, argumentand ca altfel veti muri?
    Nu ma intereseaza ce s-a intamplat in anii ’30, sau nu ma intereseaza comparatia. Nu e importanta restrangerea drepturilor cetatenesti, ci minciuna!

  2. ARTICOLUL 53
    (1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

    (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

    Cat despre restrangerea drepturilor… chiar mi se pare o problema. Mi se pare un pas spre un regim mai totalitar.

  3. Interventiile dumneavoastra sunt pertinente si arata implicarea fireasca a intelectualului format sau in devenire intr-o problema de interes general care necesita luarea unei atitudini ferme.

    Trebuie sa spun ca impartasesc punctele de vedere exprimate. Traversam o perioada tulbure din punct de vedere al evolutiei democratice, cauzata in principal de criza morala a societatii romanesti, iar perspectivele nu par deloc incurajatoare, tinand cont de tendintele autoritare manifestate de catre factorii responsabili.

    Sunt nevoit sa fac o precizare: am preluat articolul atat pentru importanta sesizarii unor aspecte istorice semnificative privind evidentierea unor situatii oarecum similare cu cea de astazi, cat si pentru faptul ca sunt de acord cu punctul de vedere exprimat de Adrian Cioroianu.

  4. Scurtu se da obiectiv, dar cam trage spre stanga…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: