Testamentul lui Alfred Nobel

ALFRED NOBEL

– decedat în 1896, San Remo, Italia

– ultima dorinţă – capitalul să-i fie investit…, iar dobânda să fie distribuită anual sub forma unor premii celor care, pe parcursul anului anterior, vor fi adus cele mai mari beneficii omenirii

Alfred Nobel

Dintre testamentele filantropice, cel mai cunoscut este cel al lui Alfred Berhard Nobel, născut în Stockholm pe data de 10 decembrie 1833. Chimistul, industriaşul şi inventatorul suedez al dinamitei a strâns o avere de aproape nouă milioane de dolari, stabilind prin testament ca o mare parte a acestei sume să susţină premiile ce-i poartă numele.

Testamentul lui Nobel specifica numai cinci premii – pentru fizică, chimie, fiziologie sau medicină, literatură şi pace mondială. Un al şaselea premiu, pentru economie mondială, a fost instituit în 1968 de către Banca Naţională a Suediei.

De-a lungul anilor, premiile în bani au variat de la aproximativ 40.000 de dolari până la 1.000.000 de dolari în prezent.

Se crede că întristarea produsă de caracterul distructiv al explozibilului folosit în aplicaţii militare l-a motivat pe Nobel să instituie premiul pentru pace.

În contradicţie cu părerea generală, Nobel a demonstrat aplicaţia practică a nitroglicerinei (în anul 1860), dar nu a inventat-o el; acest lucru a fost înfăptuit în 1846 de către chimistul italian Ascanio Sobrero. Acest ulei temperamental – siropos, inflamabil, de culoare galben-deschis şi care explodează la cea mai uşoară zgâlţîitură – era atât de riscant pentru producerea la scară industrială, încât vreme de un deceniu şi jumătate a rămas o simplă curiozitate de laborator, mutilând mulţi chimişti curioşi. Nobel a descoperit o modalitate de a introduce cu grijă glicerolul, un lichid asemenea amidonului, în acizii azotic şi sulfuric, puternic volatili, astfel încât explozibilul rezultat să se poată manevra în siguranţă.

Această descoperire a fost însoţită şi de o tragedie: prima sa fabrică de nitroglicerină a explodat, ucigând patru muncitori precum şi pe fratele său mai mic, Emil. Următoarea sa fabrică a fost construită pe o barjă de mari dimensiuni ancorată în mijlocul unui lac liniştit.

Nobel şi-a scris testamentul pe când se afla la Paris, pe data de 27 noiembrie 1895, cu un an înainte să moară, concluzionând că „în acordarea premiilor nu se va ţine în nici un fel seama de naţionalitatea candidatului”.

Generos în multe acte filantropice cu caracter umanitar şi ştiinţific, el era, în mod paradoxal, pesimist, ironic cu accente de amărăciune si convins că descoperirile sale, în loc să împiedice războiul, vor face conflictul inevitabil şi mai sângeros decât până atunci. Nobel a murit la 63 de ani, neapucând să fie martor al primului război mondial, care i-a transformat cea mai mare teamă într-o realitate devastatoare.

Primul premiu finanţat din averea sa a fost acordat în anul 1901 fizicianului german Wilhelm Roentgen pentru descoperirea radiatiei X.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: