Romulus – întemeierea Romei

Romulus si Remus

Acum fraţii discutau unde anume sã construiascã oraşul, cum sã-l numeascã şi cine sã-i fie stãpânitorul. Romulus alese colina Palatinului, iar Remus considera cã ar fi mai bine sã înalţe oraşul pe dealul Aventin. Pânã la urmã fraţii au hotãrât sã se supunã voinţei zeilor, iar pentru a o afla, trebuiau sã urmãreascã zborul pãsãrilor. Cei doi fraţi se aşezarã deci unul într-o parte şi celãlalt în alta, aşteptând vulturii, consideraţi pe atunci pãsãri prevestitoare. Nu zãbavã din partea unde şedea Remus au apãrut şase vulturi. Peste câteva clipe chiar deasupra capului lui Romulus au trecut în zbor douãsprezece pãsãri. Şi iar s-a iscat gâlceava. Remus susţinea cã învingãtor este el, pentru cã mai întâi lui i s-au arãtat pãsãrile. Dar Romulus era ferm convins cã anume el trebuie sã fie rege, din moment ce a vãzut mai mulţi vulturi.

Romulus s-a apucat sã sape şanţul care avea menirea sã înconjoare zidurile viitorului oraş, dar Remus îşi bãtea joc de munca fratelui sãu şi îl risipea. Şi astfel, în bãtaie de joc, Remus sãri peste şanţ. De data aceasta însã şi-a plãtit scump nechibzuinţa. Se zice cã l-ar fi lovit Romulus, pentru cã frate-sãu îl scosese din rãbdãri, şi cã dupã întâmplarea aceasta Romulus ar fi zis: „Aşa se va întâmpla cu oricine va îndrãzni sã treacã peste zidurile oraşului meu!” Alţii afirmã cã Remus a fost ucis de cãtre unul din prietenii lui Romulus. Şi se mai spune cã în timpul încãierãrii au cãzut mai mulþi oameni, printre care şi Faustulus, cel care i-a crescut pe fraţi.

Dupã ce şi-a înmormântat fratele, Romulus s-a apucat sã zideascã oraşul. Pe atunci lucrãrile erau însoţite de diverse ritualuri. De exemplu, a fost sãpatã mai întâi o groapã mare şi în ea au fost depuse tot soiul de fructe şi grâne. Apoi, pe rând, fiecare din oamenii lui Romulus a aruncat în groapã câte un pumn de ţãrânã adus de la baştinã sa, astfel producându-se unirea tuturor viitorilor cetãţeni ai oraşului, sosiţi de pe diferite meleaguri. Groapa aceasta, numitã mundus, constituia centrul oraşului.

Apoi Romulus a înjugat la un plug un taur şi o vacã şi a tras o brazdã adâncã, de-a lungul cãreia urmau sã fie înãlţate zidurile cetãţii. Acolo unde el ridica plugul şi brazda se întrerupea era locul pentru o poartã. Dupã sãvârşirea acestei rânduieli zidul era considerat sfânt. Oraşul a cãpãtat numele întemeietorului, Romulus, primul lui rege.

Una din primele clãdiri zidite la Roma a fost în cinstea zeului Asylaios. Acolo îşi aflau adãpostul robii fugiţi de la stãpâni. La Roma erau primiţi toţi surghiuniţii şi pribegii de pretutindeni, şi nimeni nu era preocupat de trecutul lor. Astfel, numãrul locuitorilor şi proporţiile oraşului creşteau încontinuu.

Oamenii de ştiinţã din Roma de mai târziu susţineau cã au calculat exact data întemeierii Romei. Aceasta ar fi fost, conform deducţiei lor, 21 aprilie 753 î.Hr. Şi cu toate cã romanii consemnau anual pe aceasta datã ziua naşterii patriei, fãrã îndoialã, întemeierea Romei nu era decât o legendã, iar Romulus şi Remus, nişte figuri mitologice. Astãzi, de exemplu, se ştie cã Roma nu-şi trage numele de la Romulus, iar povestea cu Romulus a fost inventatã pentru a explica începutul şi numele oraşului.

cititi si Romulus – rapirea sabinelor

sursa: Plutarh, Oameni iluştri ai Romei antice, Chişinãu, Editura Cartier, 2004

2 răspunsuri

  1. Este,totusi,o poveste frumoasa(chiar daca e si oarecum tragica).Daca au inventat aceasta poveste pentru a explica originile Romei,au inventat-o frumos.
    Apreciez foarte mult munca pe care o depuneti pe acest blog.Ma bucur ca v-am descoperit.Felicitari si mult succes in continuare!
    Catalin Alexandru

  2. Multumesc pentru aprecieri.
    Acest blog este rezultatul pasiunii mele pentru istorie si reprezinta o incercare de a atrage atentia asupra acestui important domeniu al culturii.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: