O personalitate controversată – Caterina de Medici

Caterina de Medici a fost considerată o figură întunecată şi malefică a istoriei, dar şi una renascentistă, încurajând arta şi acordând protecţie celor cu înclinaţii umaniste şi liberale.

A adus la curte numeroase figuri de seamă ale vremii – Ronsard, Dorat, Baif -, consultându-se adesea cu ei în diverse probleme. De pildă, cu arhitecţii Philibert Delorme şi Pierre Lescot a discutat planurile de construcţie a palatelor Tuilleries şi Hotel de Soissons, iar cu Balthasar de Beaujoyeux punea la cale organizarea petrecerilor  luxoase şi a serbărilor magnificente.

Curtea sa, cea mai strălucită dintre curţile europene ale vremii, a fost adăpost pentru artiştii, savanţii şi literaţii de seamă, care au trăit cu toţii de pe urma mărinimiei Caterinei. În preajma lor ea se dovedea de o inteligenţă aleasă, sigură pe ea, şi nu labilă, ca în politică, variind în acţiunile sale în fucţie de împrejurările politice sau după cum interesele o cereau.

De asemenea, ea a revoluţionat întrucâtva moda feminină a timpului, recomandând purtarea corsetului şi a susţinut cu hotărâre dezvoltarea artei dansului cu ocazia banchetelelor fastuoase de la Palatul Fontainebleau.

În ciuda acestor merite care o situau în avangarda marilor spirite feminine emancipate, înclinaţiile ei obscurantiste, superstiţia sa exagerată, precum şi originea ei italiană şi faptul că provenea dintr-o familie înclinată spre cruzime şi desfrâu, au atras antipatia profundă a poporului care o detesta pe faţă, numeroase fiind pamfletele şi cântecele satirice de stradă care o ironizau, o ridiculizau şi o caricaturizau, pe ea dar şi pe fiii săi. Mulţimea nu o considera decât o figură despotică şi fără scrupule, un diavol în fustă care a ruinat oraşe pentru a construi castele, care a zămislit mai mulţi regi şi câteva războaie.

Implacabilă, vicleană, de o energie diabolică, fire contradictorie, instabilă dar şi caracter puternic, purtând poate povara frustrărilor sale adolescentine (din cauza unui mentor despotic – unchiul ei, papa Clement a VII-lea – şi a unui soţ care n-a iubit-o niciodată – Henric al II-lea), Caterina de Medici a marcat definitiv istoria Franţei, fiind una din figurile majore ale ei.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: