Portretul unui împărat: Claudius

Împăratul roman Claudius (41-54) a fost întotdeauna oaia neagră a familiei sale. Claudius nu participă până la urcarea pe tron, datorită unei sănătăţi mai şubrede şi a unor infirmităţi congenitale, la viaţa politică, preferând o existenţă retrasă, consacrată studiului.

Istoricii obişnuiau să pună slăbiciunea lui pe seama poliomelitei,apoi pe seama paraliziei cerebrale, asociată cu o uşoară spasmofilie ce se considera a fi cauza simptomelor sale care constau în târârea piciorului drept, o voce spartă, răguşită când se emoţiona, îi curgea nasul şi avea un râs incontrolabil; mâinile îi tremurau uşor, iar uneori se împleticea.

E adevărat că se se prezenta mai bine când era aşezat şi tăcea. 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: