Istoria tunelului

Primele tunele săpate de om, care erau suficient de largi pentru a permite trecerea nestingherită a persoanelor, au fost săpate de egipteni, nu pentru a asigura accesul dintr-o parte a oraşului în cealaltă, ci spre a servi ca încăperi rituale, unde morţii erau îngropaţi în secret. Pe măsură ce construirea tunelelor funerare a devenit din ce în ce mai elaborată din punct de vedere structural, iar inginerii egipteni din ce în ce mai pricepuţi în acest domeniu, a început construirea unor tunele pentru extragerea metalelor din subteran şi transportul apei în zonele aride.

Însuşindu-şi talentul egiptenilor în acest domeniu, alte societăţi au descoperit beneficiile tunelelor în cazul asediilor. De exemplu, istoricii consideră că zidurile Ierihonului s-au prăbuşit aproape sigur datorită faptului că armata lui Iosua a săpat un tunel sub acestea şi a dat foc suporţilor de lemn ai zidurilor. Tunelele vaste construite de romani, mai ales cele care străpungeau munţii, au fost precursoarele infrastructurilor subterane moderne.

Spre mijlocul secolului al XIX-lea, dezvoltarea rapidă a reţelelor de cale ferată şi de pasaje subterane a revigorat ingineria tunelelor, proces ce continuă şi în prezent.O creaţie tehnică remarcabilă aparţine sfârşitului secolului al XX-lea. Eurotunelul, galerie cu cale feroviară şi rutieră, subacvatică,a fost realizată între anii 1987-1994, pe sub Marea Mânecii, între Folkestone (Marea Britanie) şi Calais (Franţa), la o adâncime de 40 de metri şi cu o lungime de 50,5 kilometri, al doilea din lume, după tunelul Seikan din Japonia. A fost inaugurat, la 6 mai 1994, în prezenţa reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi a preşedintelui Franţei, Francois Mitterand.


sursa: Charles Panati, Cartea începuturilor, traducere Octav Ciucă, București, Orizonturi, 2004

Anunțuri

4 răspunsuri

  1. Interesant! Am aflat ceva folositor despre o inventie despre care rar se povesteste. Mereu cand este vorba de inventii istorice toata lumea se gandeste la masina cu abur insa nimeni nu vorbeste, de exemplu, de tunele sau apeducte.

    Am o intrebare: Tunelele era folosite si in epoca medievala la surparea zidurilor? Adica exista vreo dovada care atesta aceasta practica in scop militar?
    Va multumesc!

  2. Nu am informatii sigure in acest sens. Cred insa ca, dupa inventarea armelor de foc, nu a mai fost nevoie de aceasta practica.

    1. Va multumesc!

  3. Am avut ocazia sa vad o galerie sapata de daci, repusa in activitate prin anii 1970 (galeria Speranta), de la mina Baita-Bihor. Se exploateaza cupru, plumb si zinc si foarte putin argint (dacii exploatau cupru, plumb si argint). Pe peretii galeriei, erau fund de gauri, de la intrare spre innauntru, de la vatra galeriei si pana la tavan. Ce era cu aceste gauri? Erau gauri de “puscare”!!! Bine-nteles ca la puscare nu foloseau dinamita (descoperita in sec.XIX de Nobel) ci…apa. Cum?
    Roca sterila era marmura. Forau cu niste burghie de cca. 0,8-1m gauri oblice in jos, umplandu-le cu apa, aceasta, in frontul de lucru (gauri de largire si gauri de profilare).
    Faceau focul in frontul de lucru (imaginati-va ca asigurau aerajul in front cu ajutorul unor foale mari, aerul proaspat fiind transportat sute de metrii prin tuburi din lut ars, perfect etanse), punand in foc dornuri de aceeasi grosime cu burghiele folosite. Cand dornurile lungi erau incalzite la rosu, erau batute fortat in gaurile pline cu apa, vaporii formati, fisurand roca, ce era apoi dislocata cu piconul (un fel de tarnacop. Tavanul galeriei, neputandu-se obtine prin “impuscare” cu apa, era facut din dalta si ciocan.
    De altfel, dacii aveau o bogata experienta in minerit, mai ales extragerea cuprului si aurului. Intr-una din galeriile vechi, sapate de daci, de la Baita, la inceputul sec. XX, a fost descoperit un vagonet de mina din lemn, cu roti si sine din lemn, sine cu… schimbator de cale (macaz), care se credea ca a fost descoperit de englezi, prin sec.XVII-XVIII!
    Actualmente, acest vagonet de mina (luat de nemti din muzeul de la Brad din timpul razboiului), se afla la un muzeu din Berlin.Inclin sa cred ca primele lucrari ubterane, au fost facute cu mult innaintea egiptenilor, in scopuri miniere, de catre sumerieni, in minele din Tara de Jos (probanil rhodezia sau Africa de Sud), minereul de aur, transportandu-l pana-n Sumeria (actualul Irak), cu „barcile scufundate” (Sitkin-A douasprezecea planeta).

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: