Epopeea lui Ghilgameş

Sumerienii sunt creatorii primei lucrări literare importante, un poem epic, în timpul aşa-zisei Epoci Eroice, denumită astfel pentru a celebra lupta Sumerului, leagănul scrierii umane, de a-şi păstra posesia asupra fertilului pământ mesopotamian.  Primul dintr-o serie de poeme epice reprezenta aventurile regilor sumerieni timpurii, Enmerkar, Lualbada şi Ghilgameş. Popularitatea acestuia din urmă este gravată pentru totdeauna în istorie printr-o remarcabilă scriere literară, Epopeea lui Ghilgameş, cea mai importantă lucrare mesopotamiană şi prima scriere din istoria omenirii.

Cel mai vechi epos al umanităţii, „Epopeea lui Ghilgameş”, este creaţia unui genial poet necunoscut, care a trăit probabil la începutul celui de-al doilea mileniu î.Hr. Conservarea acestei lucrări s-a datorat înţelepciunii unui rege asirian, Asurbanipal, care din preţuire pentru tot ceea ce înseamnă cunoaştere, a dispus ca toate scrierile importante (poetice, religioase, ştiinţifice, politice etc.) să fie aduse şi depozitate în renumita sa bibliotecă de la Ninive. Ulterior, invaziile popoarelor vecine au distrus memorabilul edificiu, iar arşiţa şi ploaia au desăvârşit, de-a lungul timpului, acest proces distructiv, făcând să se piardă o mare parte dintr-un inestimabil tezaur spiritual.

Soarta a hotărât însă ca cea mai mistuitoare căutare a vieţii fără de moarte din literatura lumii, „Epopeea lui Ghilgameş”, să scape de urgia omului şi a vremii, spre a ne revela una din ipostazele nemuririi. Ivită în cadrul civilizaţiei care a înflorit pe pământul dintre Tigru şi Eufrat, lucrarea şi-a extras substanţa din numeroasele poeme eroice sau escatologice de origine sumeriană, care au avut ca figură centrală pe Ghilgameş. În cartea „Istoria începe la Sumer”, dedicată primelor manifestări ale spiritualităţii omeneşti, S.N.Kramer menţionează existenţa a şase poeme de acest fel, „Ghilgameş şi Ţara celor vii”, „Ghilgameş şi Taurul ceresc”, „Potopul”, „Moartea lui Ghilgameş”, „Ghilgameş şi Agga din Kis”,”Ghilgameş, Enkidu şi infernul”. Unsprezece tăbliţe de cărămizi arse, numerotate cu grijă, dar rareori aflate într-o stare bună, au păstrat, însemnele scrisului cuneiform, isprăvile şi suferinţele celui dintâi erou tragic al tuturor timpurilor.

În cele ce urmează, vom încerca să redăm, în mod succint, conţinutul acestei epopei. Domnia despotică a lui Ghilgameş, regele Urukului, provoacă nemulţumirea supuşilor, care se plâng zeului Anu; acesta îl creează pe Enkidu şi îl trimite să-l înfrunte, dar este învins. După care, adversarii devin prieteni şi împreună pornesc împotriva uriaşului Humbaba, pe care îl răpun. Frumuseţea şi vitejia lui Ghilgameş o fac pe Ishtar să se îndrăgostească de el; dar regele din Uruk o refuză pe zeiţă şi o insultă. Înfuriată, zeiţa trimite în Uruk un taur ceresc să o răzbune omorându-l pe Ghilgameş; dar Enkidu ucide taurul; după care, jignind-o şi el pe zeiţă, Enkidu va trebui să moară. În faţa trupului neînsufleţit al prietenului său, Ghilgameş este cuprins de o groază cumplită. Porneşte în căutarea vieţii veşnice şi descoperă o plantă fermecată care îi asigura nemurirea celui ce o mănâncă. Un şarpe îi fură însă lui Ghilgameş planta, iar acesta, deprimat şi neliniştit, se întoarce în capitala regatului său pentru a-şi aştepta soarta.


sursa: Charles Panati, Cartea începuturilor, traducere Octav Ciucă, București, Orizonturi, 2004

Anunțuri

3 răspunsuri

    1. scriitorul asta….. N.S.Kramer….. nu pot sa-l gasesc nicaieri pe net…….

  1. Buna seara!

    Cred ca aveti o greseala in text si anume e vorba de inceputul mileniului 3 i.Hr., nu inceputul mileniului 2.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: