Robinson Crusoe – Istoria unei cărţi (II)

Lăsat în voia soartei

În apropiere se zărea o insulă necunoscută celor de pe „Cinci porturi„, deşi ea fusese descoperită din 1572 de către marinarul spaniol Juan Fernandez. De fapt, este vorba de un arhipelag alcătuit din trei insule muntoase de natură vulcanică (Mas-a Tierra, Santa Clara şi Mas-a-Fuerra), situat în sudul Oceanului Pacific. În 1704 arhipelagul a devenit un loc de exil silit, având un locuitor permanent în persoana lui Alexander Selkirk. Convins că-i sunase ceasul cel de pe urmă,  marinarul se ruga, se căina, implora, dar severul căpitan rămase neînduplecat şi ordonă ridicarea ancorei. Rămas pe ţărm, Alexander privea neputincios cum cu fiecare metru cu care înainta corabia se duceau tot mai departe şi speranţele lui de a fi, totuşi, reprimit, pe punte.

Supravieţuirea

Plecând de pe vas, Selkirk a luat cu el haine, hrană, un cuţit, un târnăcop, o toporişcă, o căldăruşă, o Biblie, o puşcă cu alice, puţină pulbere, câteva gloanţe, amnar, tutun, aşternuturi. Mai avea drept unelte două mâini, un creier şi invincibilul… instinct  de conservare. Erau ele oare suficiente?

Rămas singur, scoţianul nostru se frământa cu gândurile sale şi se lupta cu serioase greutăţi. Primele opt luni au fost îngrozitoare. Nu suferea de foame, nici de sete, dar frica şi dorul de oameni îl chinuiau cumplit. Totodată, s-a văzut nevoit să muncescă din greu pentru ca să poată trăi. Din trunchiuri de copac şi-a durat două colibe şi le-a învelit cu iarbă şi-n piei de capră. Una dintre colibe îi slujea de cămară şi bucătărie, iar cealaltă de dormitor.

Chinurile singurătăţii au scăzut cu timpul, înăbuşite de munca grea. Mai mult, marinarul şi-a biruit şi anumite spaime şi superstiţii, înţelegând că nu duhurile rele, ci inofensivii lei de mare urlau atât de înfioraăor pe ţărm. Multă bătaie de cap i-au dat şoarecii aduşi pe insulă de corabiile în trecere, dar până la urmă le-a venit de hac. Corăbiile n-au lasat în urma lor numai rozătoare, ci şi pisici. Selkirk a hotărât să se folosească de ele. Vasele cu lapte de capră le-au ademenit şi ingeniosul marinar a reuşit să încheie alianţa cu toate pisicile de pe insulă. A domesticit pisicile sălbaticite pentru a prinde şoarecii care erau atât de numeroşi, încât noaptea îl muşcau de picioare!

Terminând bucăţica de cremene cu care debarcase, îşi aprindea focul frecând cu putere două lemne, ca şi oamenii din epoca primitivă.

Într-o zi, s-a terminat praful de puşcă. Selkirk nu mai avea cu ce vâna caprele. Dar viaţa pe care o ducea îi sporise puterea şi agilitatea, aşa că nu i-a venit foarte greu să le fugărească şi să le prindă cu mâinile goale. Într-o altă zi, când prinsese o capră, alunecase cu pradă cu tot într-o văgăună unde rămăsese o zi întreagă. În ciuda rănilor, a avut forţa să se caţere până la colibă. Cum se arătase precaut, domesticind câteva capre pentru a se hrăni în caz de boală, se restabili în 10 zile.

Când hainele s-au rupt, şi-a cusut din piei de capră cămăşi şi pantaloni, făcându-şi ac dintr-un cui, iar aţă din fibre de copac şi din maţele animalelor. Găsea din belşug fructe de pădure. Cu ambarcaţiunea sa pleca la pescuit. Stomacul său nu suporta carnea de broască ţestoasă, în schimb langustele erau un deliciu. În loc de pâine, se hrănea cu mugurii comestibili ai palmierilor şi, mai târziu, descoperi napii, ridichile şi păstârnacul, semănate cu zeci de ani în urmă de piraţi. Vâna şi păsări de pe insulă. Pe papagali îi învăţa să „vorbească”. Fabrica scaune şi mese şi nu-şi lua ochii noaptea întreagă de la primele oale pe care le arde. Fiindcă le-a modelat cu mâna lui, e cuprins de o bucurie cum n-a mai resimţit niciodată până atunci. Cu tenacitate, inteligenţă şi spirit întreprinzător şi plin de prevedere, Selkirk îşi alcătuieşte un univers care să-i poata fi convenabil.

Partea a treia AICI

Anunțuri

Un răspuns

  1. Buna ziua! Fascinante sunt toate articolele de pe site. Ma incinta anumite articole ,ma amuza (semnificatia incornoratului) si imi coloreaza timpul pe perioada dializei fetitei mele. Multumesc

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: