Tag Archives: Cei şapte împotriva Tebei

Cei şapte împotriva Tebei

Celebrul episod al mitului cunoscut sub această denumire se referă la războiul dus de Polinice (împreună cu Adrast, Amfiaraos, Tideu, Capaneu, Hipomedon şi Partenopeos) împotriva fratelui său Eteocle, care îl alungase din Teba. Aşa cum prezisese Amfiaraos, nici unul dintre eroii porniţi împotriva Tebei nu a supravieţuit, cu excepţia lui Adrast.

Continue reading →

Eschil – părintele tragediei (II)

Cu Prometeu înlănţuit (470 î. Hr.) – trilogia mai cuprindea piesele, pierdute, Prometeu, purtător al focului şi Prometeu eliberat – ne întoarcem la mit. Iar mitul urcă până la începuturile lumii, când zeii şi titanii se prinseseră într-o uriaşă încleştare (titanomahia) şi nu se ştie a cui ar fi fost biruinţa dacă Prometeu, el însuşi un titan, nu l-ar fi sprijinit pe Zeus. Dar Prometeu, cu individualitatea lui pronunţată, nu-i rămâne fidel cârmuitorului din ceruri. Privind în jos, la pământenii neştiutori, îl apucă mila şi de dragul lor fură, din vatra lui Hefaistos, scânteia care va aprinde focul şi la bieţii pământeni. Prometeu, ca un geniu civilizator, îi învaţă meşteşugurile (plugărit, navigaţie) şi alte iscusinţe (scris, citit). Ceea ce declanşează supărarea grozavă a mai-marelui zeilor, care dă curs pornirilor lui despotice poruncind, cu vorbe straşnice, înlănţuinea de o stâncă a celui care îl înfruntase.

Continue reading →