Olimpul – lumea zeilor


Sus, pe culmile Olimpului scăldat în lumină, domneşte Zeus, înconjurat de ceata zeilor. Aici vieţuiesc şi soţia lui, Hera, şi Apollo cel cu plete de aur, împreună cu sora lui Artemis, apoi Afrodita cea strălucitoare ca aurul, Atena – fiica lui Zeus cea hărăzită cu multă putere, precum şi alţi zei. Trei zeiţe frumoase, numite Hore, străjuiesc intrarea în Olimpul cel înalt şi ridică norul des care acoperă poarta atunci când zeii coboară pe pământ sau urcă spre palatele strălucitoare ale lui Zeus. Deasupra Olimpului se întinde cerul albastru şi nemărginit, revărsând lumina de aur.

În împărăţia lui Zeus nu bate vântul, nici nu plouă; acolo domneşte o vară veşnică, plină de lumină şi de veselie. Iar mai jos se îmbulzesc norii, acoperind câteodată pământul îndepărtat, unde primăverii şi verii le urmează toamna şi iarna, iar bucuriei şi veseliei – nefericirea şi tristeţea. E drept că şi zeii sorb din cupa amărăciunilor, dar amărăciunea lor piere repede şi în Olimp se aşterne din nou bucuria.

Zeii se ospătează în palatele lor de aur, făurite de Hefaistos, fiul lui Zeus. Iar Zeus stă pe un tron înalt de aur. Faţa lui este de o frumuseţe zeiască şi plină de bărbăţie; pe ea poţi citi demnitate şi conştiinţa mândră şi senină a puterii. Lângă tron stau Eirene – zeiţa păcii – şi Nike – înaripata zeiţă a biruinţei – care-l însoţeşte întotdeauna pe Zeus. Iată că apare şi Hera, frumoasa şi falnica zeiţă, soţia lui Zeus. Hera, ocrotitoarea căsniciei, este respectată de toţi zeii din Olimp. Cand păşeşte în sala ospeţelor, toţi zeii se ridică şi se închină în faţa soţiei lui Zeus – stăpânul tunetelor. Iar Hera, mândră de puterea sa,  se îndreaptă spre tronul de aur şi se aşează lângă Zeus – regele zeilor. Alături de tronul zeiţei Hera aşteaptă împlinitoarea soliilor ei, Iris, zeiţa curcubeului, cea cu aripi sprintene, gata în orice clipită să-şi ia zborul pe arcul curcubeului, spre a duce în cele mai depărtate ţinuturi ale pământului poruncile stăpânei sale.

Se ospătează zeii. Fiica lui Zeus, tânăra Hebe, şi Ganymede, fiul regelui Troiei, favoritul lui Zeus, care i-a dăruit nemurirea, le aduc ambrozie si nectar, hrana şi băutura zeilor. Frumoasele Charite si Muzele îi desfată cu cântări şi jocuri. Ospăţul zeilor este tot mai plin de veselie. La aceste ospeţe ei îşi orânduiesc toate treburile; acolo hotărăsc ei soarta lumii şi a oamenilor.

Din Olimp, Zeus împarte daruri oamenilor şi întăreşte rânduiala şi legile pe tot pământul. Soarta tuturor oamenilor stă în mâinile lui Zeus; fericirea şi nenorocirea, binele şi răul, viaţa şi moartea, toate sunt în stăpânirea lui. Vai şi amar de acela care încalcă rânduiala făcută de el pe pământ şi nu-i respectă legile! Fiul lui Cronos îşi încruntă atunci a mânie sprâncenele stufoase şi nori negri acoperă cerul. Când marele Zeus se supără, părul de pe cap i se ridică înfricoşător, iar ochii i se aprind de o strălucire orbitoare; e destul să-şi ridice mâna dreaptă, ca bubuitul tunetelor să străbată întreaga boltă cerească, să se aprindă fulgerele de foc şi marele Olimp să se cutremure din temelii.

La împlinirea legilor nu vegheză Zeus singur. Lângă tronul lui stă zeiţa Themis, păzitoarea legilor. La porunca stăpânului fulgerelor, ea cheamă zeii la sfat în Olimp, iar pe pământ cheama la sfat poporul, luând seama ca nu cumva rânduielile şi legea să fie nesocotite. În Olimp locuieşte şi zeiţa Dike, fiica lui Zeus, care supraveghează buna împărţire a dreptăţii. Pedeapsă aspră îl aşteaptă din partea lui Zeus pe orice judecător nedrept, când zeiţa Dike îl vesteşte pe tatăl ei că legile rânduite de el nu sunt împlinite. Zeiţa Dike e apărătoarea dreptăţii şi duşmana minciunii.

Deşi fericirea şi nefericirea le-o împarte Zeus, soarta oamenilor o hotărăsc neînduplecatele zeiţe ale destinului, numite Moire. Chiar soarta lui Zeus stă în mâinile acestor zeiţe. Şi muritorii şi zeii sunt sub stăpânirea ursitei. Nimeni nu scapă vrerii ei, care e neîndurătoare. Nu există putere care să schimbe ceva din ceea ce ursita a hărăzit dinainte zeilor şi muritorilor. Trebuie să i te închini cu supunere şi s-o asculţi. Numai zeiţele Moire cunosc vrerile ursitei. Moira Clotho toarce fiecărui muritor firul vieţii, sorocindu-i cât va trăi. Când se rupe firul, se curmă şi viaţa. Moira Lahesis trage, cu ochii închişi, sorţii omului. Nimeni nu poate să schimbe soarta hotărâtă de Moire, pentru că Astropos, cea de-a treia dintre ele, înscrie pe un sul lung ceea ce suratele ei au sortit fiecăruia, iar ceea ce a fost odata înscris nu mai poate fi ocolit.

În Olimp mai există o zeiţă a destinului, anume Tyhe, zeiţa norocului şi a belşugului. Din cornul abundenţei – cornul caprei sfinte Amaltheia, cu al cărei lapte a fost hrănit Zeus – ea împrăştie oamenilor daruri; ferice de acela care întâlneşte în calea vieţii sale pe zeiţa norocului: dar cât de rar se întâmplă aceasta!

Aşa domneşte în Olimp Zeus, marele rege al zeilor şi al oamenilor, înconjurat de ceata zeilor luminoşi şi păzind rânduiala şi dreptatea în toată lumea.

About these ads

3 raspunsuri

  1. Este interesant ce spui tu dar nu explici foarte bine ce face fiecare zeu … legendele fata de acel zeu …
    Tu atingi cateva puncte importante … dar altele nu…

  2. din ”Legendele si miturile Greciei Antice”, de N.A.Kun

  3. de ke nu dati nume la toti zei

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

%d bloggers like this: