10 chipuri ale comunismului din Romania

Comunismul a fost cu siguranta, cea mai neagra perioada din intreaga noastra istorie. Pentru a cunoaste mai bine acest flagel, este imperios necesar sa aflam ce fel de oameni erau cei care l-au adus in Romania. Cei 10 cavaleri ai apocalipsei rosii prezentati mai jos, nu sunt singurii care au adus negura raului in urma lor, dar sunt printre cei mai importante personaje ale istoriei noastre de dupa cel de-al doilea Razboi Mondial.

10. Vasile Luca

Trista soarta a avut tara noastra dupa cel de-al doilea Razboi Mondial. Atat de trista incat la un moment dat, mai bine zis intre anii 1947-1952, chiar Ministerul de Finante al tarii a incaput pe mainile patate de sange romanesc ale unui criminal de razboi. Este vorba de un columnist sadea, nascut intr-o familie de secui din Ardeal, pe numele sau adevarat Luka Laszlo. La doar 17 ani se inroleaza in asa numita “Divizie Secuiasca” condusa de Karoly Kratochwill care a luptat de partea armatei comuniste a lui Bela Kuhn impotriva Armatei Romane care a eliberat Budapesta. A avut legaturi cu organizarea grevelor de la Lupeni si Valea Jiului, s-a facut comunist direct la Moscova, participand la actiuni de spionaj impotriva statului roman. Nu s-a oprit aici. Devenit deputat in Sovietul Suprem din Ucraina si vice-primar al orasului Cernauti, Vasile Luca se implica in deportarile romanilor din Bucovina in gulagurile siberiene. Pentru aceste fapte a fost recompensat de sovieticii care il fac maior in Armata Rosie. Ajunge cel mai bun colaborator al Anei Pauker, prin intermediul careia isi cunoaste viitoarea sotie, revolutionara comunista evreica Betti Birman, proaspat intoarsa de pe frontul din Spania. Ca o paralele demna de mentionat, Betti Birman fusese initial trimisa de Ana Pauker, sefa ei pe linie de partid sa-l ajute pe proaspatul ministru de finante, Luka Laszlo, sa-si scrie autobiografia, acesta nestiind nici macar limba romana! Cu timpul, isi face dusmani puternici in PCR, astfel incat in anul 1952 a fost arestat pentru deviationism si activitati contra interesului partidului. Doi ani mai trziu este condamant la moarte, pedeapsa fiindu-i comutata la inchisoare pe viata. A decedat ,uitat de toti, in inchisoarea Aiudului.

9. Lucretiu Patrascanu

Despre Lucretiu Patrascanu se poate spune orice, mai putin ca nu a fost un patriot pana in maduva oaselor. Departe de a se asemana cu parvenitii care gasisera in Partidul Comunist o forma de a avansa cat mai rapid pe scara sociala, Patrascanu era un om de o cultura deosebita. Avocat, sociolog, economist, el a imbratisat doctrina comunista inca din timpul studentiei (1919), optand pentru un socialism de factura nationalista. Declaratiile sale patriotarde, asa cum este cea de la Harkov (1928) prin care sustinea ca basarabenii sunt romani, sau replica memorabila de la Cluj (1946) “Inainte de a fi comunist, sunt roman!” i-au atras antipatia propriilor colegi de partid dar, mai ales, pe cea a Moscovei. Este acuzat de nationalism burghez, de legaturi cu legionarii si este arestat in anul 1948. Sase ani mai tarziu, in 1954, a fost condamnat la moarte si executat, si asta dupa ce, in arest, ceruse sa isi continue munca in slujba Partidului Comunist chiar din celula in care fusese inchis. A fost reabilitat in anul 1968 din ordinul presedintelui de atunci al Romaniei, Nicolae Ceausescu.


8. Iosif Chisinevschi

Eminenta neagra a “intelighentiei” comuniste din perioada stalinista a Romaniei, Chisinevschi i-a dispretuit profund pe colegii sai romani de partid pe care-i caracteriza drept niste “aparatcici necultivati, inchistati si agresivi”. Nascut in Basarabia, de origine evreiasca, pe numele sau adevarat – Iosif Broitman, Chisinevschi si-a schimbat numlele de familie preluandu-l pe al sotiei in momentul casatoriei, pentru a se instaura mai usor in randurile noii puteri comuniste din Romania de dupa razboi. Metoda a fost folosita de toti activistii trimis de Moscova pe tancurile “eliberatoare”… Timp de trei ani detine titlul de secretar cu propaganda si cultura in cadrul CC al PCR. Atras de putere, ca mai toti cei ajunsi intr-un post important, persevereaza servindu-se de intrigile, linguselile si oportunismul sau nativ. Asa ajunge sa se catere pana in functia de prim -vicepresedinte ala Consiliului de Ministrii al tarii. Dus de val se viseaza conducator al Romaniei alaturi de compatriotul sau Miron Constantinescu. Ambilor le-a fost dat insa sa fie invinsi si maziliti din functii de catre Gheorghe Gheorghiu-Dej.

7. Petru Groza

Figura complexa a comunismului, Petru Groza este considerat si astazi un om al extremelor. Fiu al unui preot din Deva, doctor in drept la Budapesta, om de afaceri si politician abil in efemerul guvern Averescu, Groza fondeaza in anul 1933 Frontul Plugarilor si isi face cunoscute opiniile de stanga. Sustinator infocat al comunistilor, el nu a renuntat niciodata la obiceiurile sale, mai degraba burgheze, motiv pentru care si-a si atras porecla de “burghezul rosu”. Petru Groza devine prim-ministru al Romaniei in anul 1945, atunci cand Nicolae Radescu, general al Armatei Romane, este fortat sa isi dea demisia din aceasta functie de catre Comisarul Poporului, Andrei Visinsky. Sub conducerea sa, are loc abdicarea regelui Mihai si transformarea regatului in Republica Populara Romania. Comunist cu apucaturi de intelectual rasat, Groza conduce, practic, destinele romanilor pana la venire ala putere a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej in 1952.

6. Emil Bodnaras

Politrucul de mai sus a reusit sa impuste trei iepuri mari de-a lungul vietii sale. A reusit sa devina general al Armatei Romane, spion al Uniunii Sovietice si membru important al PCR. Nici acest comunist de calibru greu care ne-a marcat in mod nefericit atat istoria, cat si prezentul, nu era de origini romanesti, tatal sau fiind ucrainean iar mama germana. Povestea vietii sale a luat o intorsatura interesanta dupa ce cariera sa de ofiter in artilerie este intrerupta in urma unor scandaluri, tanarul la acea vreme Emil Bodnaras fiind degradat si trimis la o garnizoana din Basarabia. Acolo, a fost contactat si racolat de miscarile militante comuniste, tradand de buna voie regatul Romaniei si devenind spion sovietic. Se dovedeste intr-atat de atras de comunism, incat dezerteaza din post si fuge la Moscova de unde se intoarce in Romania, la finele anului 1935, cu misiunea de a spiona mai departe potentialul militar al tarii. Devine membru al PCR si se inhaiteaza cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, Iosif Ranghet si Constantin Parvulescu, cei trei trecand prin multe aventuri precum puscarii, subminarea adevaratilor conducatori ai PCR-ului si chiar negustoria cu materiale de constructii. Dupa 1947 ocupa functia de Ministru al Apararii. El a fost sprijinitorul si asul din maneca tanarului Nicolae Ceausescu pe care l-a sustinut pentru obtinerea functiei de secretar general al CC al PCR. A fost unul dintre cei mai temuti si puternici stalpi ai comunismului din Romania. Bustul sau troneaza si astazi in fata caminului cultural din comuna sa natala Milisauti, judetul Suceava.

5. Ana Pauker

Despre Ana Pauker, “Stalin cu fusta” – asa cum i se mai spunea in perioada de glorie – , s-ar putea scrie biblioteci intregi. Nascuta in anul 1893, la Codaesti, Vaslui, sub numele de Hanna Rabinsonh, Ana deprinde limba ebraica (bunicul sau era rabin) si chiar preda intro scoala evreiasca din Bucuresti. Este atrasa de socialism inca din tinerete si adera la miscarea in cauza inca din anul 1915. Casatorita cu activistul comunist Marcel Pauker, ea se inscrie in randurile comunistilor in anul 1920. Doi ani mai tarziu, este arestata impreuna cu sotul ei pentru activitati politice si ilegale si, dupa eliberare, ia drumul Elvetiei. Revine pentru a doua oara in Franta unde devine membra a Comiternului si se implica activ in miscarea comunista balcanica. Intoarsa in Romania, ea este arestata in anul 1935, si executa 6 ani de detentie inainte de a fi eliberata si trimisa in Uniunea Sovietica la schimb cu un prizonier roman. Intre timp, sotul sau fusese executat in Gulag, in urma epurarilor staliniste.

Revine iarasi in Romania, in anul 1944, imbracata in uniforma sovietica, calare pe unul dintre tancurile “eliberarii”. Este aleasa secretara a Comitetului Central al PCR, iar in 1947 devine prima femeie din lume care detine functia de ministru de externe si pe cea de vice-prim ministru. Ea este cea care semneaza fara sa clipeasca actul prin care Romania ceda neconditionat Insula Serpilor Uniunii Sovietice. In tot acest timp isi creeaza imaginea unei veritabile “doamne de fier”, fiind suspectata de numeroase actiuni tenebroase indreptate impotriva statului roman. Devenita incomoda pentru Gheorghiu-Dej si comunistii mai moderati, Ana Pauker este acuzata de activitati impotriva partidului, de sabotarea agriculturii, de legaturi cu legionarii si agentii straini, suficient cat sa fie scoasa in gratiile “tatucului” Stalin, unul din protectorii sai de pana atunci. Este arestata de catre comunisti, iar pedeapsa ii este comutata in arest la domiciliu. Abia in ultimii ani de viata i s-a permis sa isi castige existenta ca traducatoare la Editura Politica. S-a stins in urma unui cancer mamar la 3 iunie 1960.

4. Miron Constantinescu

A fost printre cele mai “intelectuale” figuri care s-au perindat prin Partidul Comunist Roman inca de la infiintarea sa. La urma urmei, individul in cauza a fost insusi redactor sef al ziarului Scanteia, find responsabil direct cu indoctrinarea comunista a romanilor. Carierist de profesie, el a fost pe rand membru in Biroul Politic, membru in CC al PCR, secretar al PCR-ului. La fel ca majoritatea comunistilor “de import”, a fost un activist evreu sustinut de Moscova, numele sau real fiind Meir Kohn, nume schimbat de urgenta in Miron Constantinescu odata cu intrarea in Romania, el fiind nascut la Chisinau. Obsesia sa pentru putere a fost cea care i-a creat mari probleme. Profitand de raportul secret prezentat de Nikita Husciov la Congersul PCUS din 1957, Miron Constantinescu se crede indeajuns de puternic incat sa-l dea jos pe Gheorghe Gheorghiu -Dej. In aceasta directie se aliaza cu Iosif Chisinevschi. Nu are noroc, Dej avea inca multi sustinatori in randul comunistilor romani. Prin urmare, este zburat din conducerea partidului fara nicio explicatie. Steaua sa norocoasa nu apune, astfel incat este reabilitat de Nicolae Ceausescu, sub care devine ministru al invatamantului, presedinte al Marii Adunari Nationale si rector al “Fabricii de Cadre” adica al Academiei Stefan Gheorghiu.

3. Alexandru Nicolschi

Probabil cea mai infioratoare figura din panoplia monstrilor comunismului “de import” trimis de Uniunea Sovietica sa mutileze poporul roman, Alexandru Nicolschi este sinonim cu teroarea incredibila desfasurata in asa numitul “Experiment Pitesti” pe care l-a dirijat din umbra cu meticuozitate diabolica. A fost cel mai crud dintre toti tortionarii comunisti conform nu doar marturiilor Luciei Hossu Longin, ci a altor mii de declaratii ale victimelor stalinismului. El este cel care-i obliga pe detinuti sa manace serpi, iar intrebarea pe care i-o adresa zilnic sefului gardienilor fiind “Azi cati morti mi-ai adus?”. Povestea sa incepe pe data de 2 iunie 1915, data nasterii sale intr-o familie de evrei saraci din Tiraspol, numele sau adevarat find Boris Grunberg. A facut armata la Iasi, din anul 1932 aderand din tot sufletul la Comsomol, organizatia de tineret a partidului comunist. Zelul si cruzimea il recomanda pentru RAZVDEKA, directia de spionaj a NKVD-ului. Prins la prima sa misiune in Romania, decide sa-si schimbe numele in Alexandru Nicolschi. Revine in tara odata cu trupele sovietice avansand incredibil de repede in structurile de comanda si represiune ale noii puteri comuniste. In anul 1947 era deja inspector general al Politiei de Siguranta, devenind subdirector al noii Securitati intre anii 1948-1953. Despre crimele si nelegiuirile sale se pot scrie bibilioteci intregi. A murit in somn pe data 16 aprilie 1991, cu doar o zi inainte de prezentarea la Procuratura unde i se dechisese un dosar pentru crimele infaptuite.

2. Gheorghe Gheorghiu-Dej

Nascut in anul 1901 intr-o familie saraca de muncitori barladeni, Gheorghiu Dej urmeaza meseria de electrician si se lasa atras de mirajul comunismului la varsta de 29 de ani, atunci cand se inscrie in PCR. Este arestat in anul 1933 si, trei ani mai tarziu, devine lider al comunistilor din inchisori. In timpul lui Ion Antonescu este transferat in lagarul de la Targu-Jiu, acolo unde isi petrece cea mai mare parte a detentiei pe perioada celui de al doilea Razboi Mondial. Tot aici imparte celula cu un alt detinut celebru, nimeni altul decat viitorul presedinte Nicolae Ceausescu, cel pe care il initiaza in “tainele” doctrinei comuniste.

Lider politic influentat puternic de politica lui Stalin, Dej devine presedinte al tarii in anul 1952, nu inainte de a epura partidul de membrii factiunii moscovite ai caror lider era nimeni alta decat Ana Pauker. Dej este artizanul eliberarii Romaniei de catre ocupatia sovietica si tot el da primele semne de “rebeliune” fata de Moscova, atunci cand respinge ideea unei Romanii care sa devina “granarul” blocului sovietic. Dej este cel care pune bazele Combinatului Siderurgic de la Galati, a fabricilor care sa sustina industria grea si chiar inchide Editura Cartii Ruse din Romania. Pe de alta parte, Dej este artizanul a mii de arestari si morti din randul intelectualilor si a “asa-zisilor” dusmani ai poporului, atitudine care il transforma in ochii romanilor intr-un veritabil dictator. Si totusi, comunismul promovat de Dej este unul de factura nationalista, el facand referiri fatise la Basarabia romaneasca si chiar demareaza relatiile diplomatice cu SUA in plin razboi rece.

Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a stins in anul 1965 de un presupus cancer la ficat, Ion Mihai Pacepa sustinand, insa, ideea unei iradieri in timpul unei vizite a liderului roman la Moscova, asta ca urmare a politicii sale tot mai independente. In urma sa, venea cel care avea sa duca Romania in regretabila “Epoca de Aur”, protejatul lui Dej, Nicolae Ceausescu.

1. Nicolae Ceausescu

Ultimul lider comunist al Romaniei este, cu siguranta, si cel mai controversat dintre toti comunistii care s-au perindat in primul sau in cel de-al doilea esalon al Partidului Comunist Roman. Nascut la 26 ianuarie 1918 intr-o familie de tarani din Scornicesti, judetul Olt, Ceausescu pleaca inca de la varsta de 11 ani la Bucuresti, acolo unde se angajeaza ca ucenic intr-un ateplier de cizmarie. La numai 14 ani devine membru al PCR, iar un an mai tarziu, in 1933, este arestat pentru prima oara, fiind acatalogat drept agitator in timpul unei greve. Din 1934, arestarile se tin lant pentru tanarul Nicolae Ceausescu, iar in anul 1936, este incarcerat la Doftana. Desi este eliberat destul de repede, in 1943, el este inchis din nou pentru activitati subversive in slujba comunistilor, de data aceasta la Targu – Jiu, chiar in celula celui care avea sa ii devina mentor, nimeni altul decat Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Aflat tot timpul in umbra influentului Dej, Ceausescu devine ministru al agriculturii in anul 1947, ocazie cu care se ocupa direct de reprimarea taranilor ce se opuneau colectivizarii. Ascensiunea sa incepe odata cu eliminarea factiunii moscovite si a Anei Pauker, moment in care este numit membru al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman. In 1954, el devine mebru deplin al Biroului Politic al PMR si ajunge rapid omul cel mai important al factiunii, dupa Dej. La doar trei zile dupa moartea lui Gheorghe Gherghiu-Dej, Ceausescu preia puterea dar si ideile mentorului sau. Astfel, Ceausescu continua politica independenta fata de Moscova, momentul culminat al acestei tendinte fiind electrizantul discurs din anul 1968, discurs prin care liderul roman isi facea cunoscuta opozitia fara de invadarea Cehoslovaciei de catre trupele sovietice. A fost, poate, momentul de glorie al lui Ceausescu si, de asemenea, momentul care i-a adus un val extraordinar de simpatiei atat in tara cat si peste hotare. Ceausescu isi continua demersurile si se opune, in anul 1974, tuturor propunerilor sovietice in cadrul delegatiei CAER. Mai mult, legaturile diplomatice cu SUA, Israel, Franta, Germania Federala si Comunitatea Europeana il aratau ca pe un lider anti – moscovit.

Cu toate acestea, o schimbare majora in conceptiile liderului comunist are loc odata cu vizitele in Coreea de Nord si China din anul 1971. Fascinat de modelul comunist nord-coreean, Ceausescu vrea cu orice pret sa schimbe Romania intr-un stat socialist model. El este artizanul demolarii si reconstruirii satelor, a daramarii sau mutarii bisericilor importante, a intaririi Securitatii si a introducerii unui puternic aparat de propaganda comunista. Ceausescu incepe sa dea primele semne de pierdere a contactului cu realitatea inca din anii 70. Cultul personalitatii sale nu se poate compara decat cu cel al lui Hitler, Mao sau Stalin. Scriitorii sunt indemnati sa compuna ode dedicate “celui mai iubit fiu al poporului”, elevii, studentii si muncitorii sunt inghesuiti pe stadioane si obligati sa defileze asemenea celor din China si Coreea, in spectacole grandioase care sa ridice in slavi realizarile lui Ceausescu. Manualele scolare ii dedica pagini importante iar programul TV se reduce la 2 ore dedicate exclusiv “meritelor” familiei Ceausescu.

Realizarile sale: canalul Dunare – Marea Neagra, Transfagarasanul, metroul bucurestean, zecile de mii de blocuri impovareaza Romania peste puterile ei. Datoria externa se ridica la circa 13 miliarde de dolari, moment in care “carmaciul RSR” decide sa o achite cu orice chip si in mod rapid. Astfel, incepea perioada ratiilor la alimente, a exporturilor masive de grane, materie prima, masini, armament, intr-un cuvant, tot ceea ce putea fi exportat. Ceausescu intentiona chiar sa interzica prin lege posibilitatea de a contracta imprumuturi din afara tarii si chiar isi manifesta intentia de a ridica la Bucuresti o filiala a Bancii Mondiale. Doreste chiar sa readuca in tara intelectualitatea din diaspora. In acest sens, ii propune lui Mircea Eliade sa revina in tara si sa preia conducerea celui mai mare institut de studii indice si de istorie a religiilor pe care ar fi urmat sa il construiasca, dar este refuzat de marele scriitor roman.

Caderea lui Ceausescu are loc in luna decembrie a anului 1989, Romania fiind ultima tara din blocul comunist in care are loc schimbarea regimului politic. De altfel, este si singura tara in care schimbarea a avut loc pe cale violenta. Faptul ca liderul comunist pierduse contactul cu realitatea din tara este dovedit din plin de incercarea sa de a convinge masele sa il urmeze. Nici discursul sau televizat in care sustinea ca miscarile din Timisoara sunt actiuni regizate de agentii straini, nici mitingul din Piata Revolutiei nu mai pot, insa, sa il salveze. Romanii isi doreau schimbarea. Ceausescu este arestat la Targoviste, acolo unde este judecat sumar (in fapt un simulacru de proces) si executat in ziua de Craciun a anului 1989. “Epoca de Aur” se sfarsise. Urma lunga perioada a tranzitiei catre capitalism.

sursa: descopera.ro

About these ads

9 responses

  1. Holocaustul ( genocidul ) evreilor împotriva românilor

    Cerem despagubiri de 200 (douã sute) miliarde euro

    Revolutia bolsevica din Rusia au facut-o evreii.
    In Consiliul Comisarilor erau 17 evrei, din 22 membri (77%),
    la Comisariatul Razboiului 33 evrei, din 43 membri (77%),
    la Afaceri Straine 13 evrei, din 16 membri (81%),
    la Justitie 20 evrei, din 21 membri (95%),
    la Instructie Publica 6 evrei, din 6 membri (100%),
    la Munca 7 evrei, din 8 membri (87%),
    la Ministerul Provinciilor 21 evrei, din 23 membri (91%),
    la Presa 4 evrei, din 4 membri (100%),
    în misiunile Crucii Rosii, de fapt misiunea propagandei în tarile straine 8 evrei, din 8 membri (100%).
    In total 129 evrei, din 151 de conducatori ai Rusiei bolsevice.

    Pe 12 aprilie 1919, M.Cohan scria în ziarul Le Comuniste, din Harkov:
    „Putem fara ezitare sa afirmam ca Marea Revolutie Rusa a fost înfaptuita de
    mâinile evreiesti… Noi am fost si numai noi cei ce am condus Proletariatul Rus
    spre aurora internationala si chiar astazi Cauza bolsevismului sta în mâinile
    noastre tari… Simbolul iudaismului, steaua cu cinci raze, este acum adoptata de
    bolsevism… si în acest semn va fi exterminata burghezimea”.

    Politica exterminarii totale a clasei conducatoare a început în Rusia, cu
    Revolutia din 1917, iar în România a avut loc între 1940-1964 (cu întrerupere
    între 1941-1944).

    In 1918 poporul român si-a reîntregit tara, constituindu-si statul national
    unitar român. Dar acum, împotriva acestui ideal sfânt, împlinit, al tuturor
    românilor, de a trai într-o singura tara, a început terorismul în România, prin
    evreul Max Goldstein, care a pus o bomba în Parlamentul României, atentat
    soldat cu morti si raniti.

    In 1921 în România s-a înfiintat Partidul Comunist din România, numit si
    Partidul Comunist Român. Acesta a actionat împotriva integritatii teritoriale a
    României, dintr-un motiv cât se poate de clar, pentru ca România se opunea cu
    succes avansarii bolsevismului pe teritoriul sau. Bolsevicii avusesera un deosebit
    succes în Germania. In Ungaria, în 1919, preiau puterea. Guvernul Sovietelor
    din Ungaria a fost rasturnat de armata româna, în 1919,care,dupa ce a intrat în
    Budapesta, s-a retras, revenind interiorul granitelor României. Comunistii din
    România hotarasc sa împarta Ungariei, Bulgariei si Rusiei Sovietice, o mare
    parte din România, încât România sa nu mai poata desparti Uniunea Sovietica de
    Ungaria si nici de Bulgaria. In felul acesta Uniunea Sovietica ar fi urmat sa
    debordeze în Balcani, Mediterana si în întreaga Europa Occidentala. Acest plan
    de expansiune teritoriala imperiala a Rusiei bolsevice a fost dejucat de România
    în toti anii de dupa Revolutia din 1917, pâna spre sfârsitul celui de al doilea
    razboi mondial.

    In 1939 si 1940, Partidul Comunist din România continua sa sustina cu
    fermitate desfiintarea României ,,imperialiste”, prin dislocarea din trupul ei a
    Basarabiei, Bucovinei, Dobrogei, Transilvaniei si a Banatului.

    In 1940,conform Pactului Ribbentrop-Molotov, URSS anexeaza partea de
    rasarit a României (Basarabia, Tinutul Herta, nordul Bucovinei). Cei ce au
    hotarât si au executat genocidul (holocaustul) împotriva românilor de aici, au
    fost evreii, ca vointa politica decizionala comunista. Genocidul a fost îndreptat
    atât împotriva clasei conducatoare, cât si a poporului de rând, fiind vorba si de o
    epurare etnica, de aducere în locul românilor, a unor cetateni sovietici, din alte
    parti ale URSS. Ca sa nu existe nici o îndoiala si nici o posibilitate de sustragere
    a evreilor comunisti, ca faptuitori ai holocaustului împotriva românilor, iata-i, în
    1940, pe fiecare dupa mumele sau.

    Tabelul nr.1 cu membri Partidului Comunist din România, basarabeni si bucovineni,
    recomandati de CC al PCR pentru a li se acorda calitatea de membri ai Partidului
    Comunist al bolsevicilor din toata Rusia:

    1. Bruhis (Kofman) Srul Pinhusovici
    2. Faierstein Raia
    3. Kofman Iakov
    4. Djureak Dmitri Mihailovici (Vladimirovici)
    5. Morgherstern Izrail Markovici
    6. Zighelbaun Srul
    7. Burlacenko Serghei Danilvici
    8. Luca Leaslo
    9. Korotkov Iuri Aleksandrovici
    1o. Scvortov Mihail Iakovlevici: Leibovici Srul Abramovici
    11. Oighenstein Lev Nikolaevici
    12. Goldforb Abram Isaakovici
    13. Petrov Piotr Ivanovici (Guzun)
    14. Roitman Fanea Isaakovna
    15. Tarandas Malea
    16. Korotkova Natalia Isaakovna
    17. Satovskaia Roza
    18. Rabinovici Fanea Iakovlevna
    19. Revici Iakov Moiseevici
    20. Visecautan Polea Efimovna
    21. Budestskaia Ester
    22. Cioklo Mordko
    23. Kolpakci Iakov Aronovici
    24. Steinberg Froim
    25. Boguslavskaia Polea Iakovlevna
    26. Romanenko Nikolai Nikolaevici
    27. Pastir Zasea Leibov
    28. Gudis Lev Smulevici
    29. Rabinovici SoilOiezero vici
    30. Orlih Mark Semionovici
    31. Boguslavski Iakov Tovici
    32. Zighelbaum Abram
    33. Voloh Abram
    34. Limon Srul Gresovici
    35. Grinman Isaak Iosifovici
    36. Bujor Iosif Aronovici
    37. Weisman Sara Iosifovna (Seindel).

    Tabelul nr. 2 cu membri Partidului Comunist din România, basarabeni
    si bucovineni, a caror apartenenta de partid este necesar sa fie înregistrata la
    locul actual de munca.

    Judetul Chisinau:
    1. Safran Raisa Semionovna
    2. Leib Nahman (Noiman Leibovici)
    3. Diner Eti Iakovlevna
    4. Protodiakonov Vsevolod Mihailovici
    5. Malerp Maria Kisilevna
    6. Voinberg Niuka Markovici
    7. Sor Lev Ilici
    8. Zaru Ivan Ilici
    9. Oirik Avram Moiseevici
    10. Derevicii Ippolit Gheorghevici
    11. Sandrovskaia Ita Beniaminovna
    12. Goldfarb Zeilik Borisovici
    13. Kuperman Isaak Moiseevici
    14. Svartman
    15. Konstantinov Konstantin Stepanovici
    16. Glikman Gitlea
    17. Sinitivker Fritz
    18. Grinberg Ida Izrailevna
    19. Sehter Roza Borisovna
    20. Zislis Vonver Lvovici
    21. Izu Fruhtman
    22. Lupan Andrei Pavlovici
    23. Bravar Liuba S.
    24. Svetskaia
    25. Makler Ciaka Isakovna
    26. Avramescu Ida
    27. Hresonskaia Etea Iosifovna
    28. Rubinstein Aleksander
    29. Geboveter Riva Simonovna
    30. Gofman Mordko Iakovlevici
    31. Silvestrov Ivan Antonovici
    32. Kemelmaher Bliuma Naumovna
    33. Goldstein Iosif Pinkusovici
    34. Gherenburg Roza
    35. Ihilovici Maier
    36. Sikorski Gheorghi
    37. Iancu Janetta
    38. Tukerman Mark Borisovici
    39. Tudoraki Lena Aronovna.

    Judetul Soroca:
    40. Cemortanu Matvei Grigorevici
    41. Soimu Ivan Samuilovici
    42. Kolokolnikov Evgheni
    43. Pavlov Mihail
    44. Gutul Constantin
    45. Leahovski Mihail
    46. Gutu Pavel
    47. Gruzin Aleksandr
    48. Zaidman Leib
    49. Zelter Rahil Ihilovna
    50. Golovatii Ivan
    51. Ghersman Srul Beirelovici
    52. Dolear Malea Ihilovna
    53. Akkerman Leib Iankelevici
    54. Harmi Eva Iankelevna
    55. Soimu Samuil
    56. Livsitz Haim
    57. Klimov Ivan Ivanovici
    58. Mer Leib
    59. Doktorovici Anna (Enea)
    60. Abramovici Abram
    61. Cehover (Tarasov) Oba Rahimilovici.

    Judetul Balti:
    62.Reidenboim Rahil Isaakovna
    63. Masisi Moisei Iosifovici
    64. Erji Leibil Nahmanovici
    65. Voitman Berko Iakovlevici
    66. Reidel Rahil
    67. Palaria Riva Davidovna
    68. Rab Eva Isaakovna
    69. Rab Ivan
    70. Oighenstein Niunea Iakovlevna
    71. Goldman Bela Abramovna
    72. Goldman (Baciu) Ida Mironovna
    73. Iampolski Buka
    74. Oighenstein Mihail
    75. Kotlear Lev.

    Judetul Bender:
    76. Simkov Ivan Fiodorovici
    77. Sisimov Mendel
    78. Revenealî Serghei
    79. Reddenboim Smil
    80. Dikler Ester
    81. Dvoiritz Aron Matveevici.

    Judetul Orhei:
    82. Ciornaia Natasa (Burlacenko).
    83. Krasnopolski Monea Iakovlevici
    84. Malcik Riva Favelevna
    85. Averbuh Jena Livovna
    86. Vainstoc Nuhin Rubinovici
    87. Munder Lev Abramovici
    88. Kojusneanu Abram Iakovlevici.

    Judetul Hotin:
    89. Kusnir Semion Ilici
    90. Kovalciuk Vasili Mihailovici
    91. Botosanski Avram Itkovici.

    Judetul Ismail:
    92. Gherskovici Silea
    93. Gherscovici Jenea (dupa sot Georgescu)
    94.Sabin Anrei.

    Judetul Cernauti:
    95. Finkel Evghenia (Vais Anna)
    96. Kurtman Mozes
    97. Vittner Eva
    98. Vittner Norbert Leonovici
    99. Kraizler Naftalii Userovici
    100. Slomiuc Reia Aronovna
    101. Gheigher Artur Irevici
    102. Gadiak Anton Iakovlevici
    103. Rainer Racella Natalovna
    104. Magkovski Vasilii Onufrievici
    105. Srefiuk Evghen-Lev .

    Tabelul nr. 3 cu membri Partidului Comunist din
    România care trebuie sa fie lasati cu dreptul de membri ai partidelor comuniste
    fratesti si sa fie obtinute informatii suplimentare despre activitatea lor în Partidul
    Comunist din România.
    Orasul Chisinau:
    1. Spektor Ester Peisovna
    2. Berstein Simha Pinkusovici
    3. Gherstein Haim Srulevici
    4. Mirza Evghenia Borisovna
    5. Feldman Riva Isakovna
    6. Steiberg Etea
    7. Goldberg Iosif Davidovici
    8. Bubis Isaak Markovici
    9. Bubis Isaak Markovici
    10. Smulevici Liza Aronovna
    11. Beloterkovici V.S.
    12. Torban Iosif Iakovlevici
    13. Grekov Stepan Danilovici
    14. Kaselnik Ivan Ivanovici
    15. Lazar Izabela Iosiifovna
    16. Vinberg Isaak Leizerovici
    17. Barenboim Iose Iankelevici
    18. Bukur Ghenea Miniminovna
    19. Ohstat Ghenea
    20. Blekher Lev Meerovici
    21. Reider Moisei Lvovici
    22. Sprinten Fanea Lipovna
    23. Rubinstein Berta Vladimirovna
    24. Lifsitz Efimovici
    25. Ghilman Froim Moiseevici
    26. Bleher Iakov Moiseevici
    27. Solomovici Fanea
    28. Vasilenko Vladiimir Sergheevici
    29. Nisenblat Vitea Naumovna
    30. Abraham Sonea Grigorevna
    31. Kaufman Fanea Isidorovna.

    Orasul si judetul Soroca:
    32. Oleinik Maxim Stepanovici
    33.Timofei Grigorii Mihailovici
    34. Melisen Ivan Nicolaevici
    35. Navrotkaia Anna Panteleevna
    36. Navrotki Mihail Iosifovici
    37. Misisin Alexander Antonovici
    38. Navrotki Andrei Iosifovici
    39. Navrotki Piotr Filippovici
    40. Mesisen Vladimir Mihailovici
    41. Mesisen Nikolai Grigorevici
    42. Kordebanovski Frantz Iosifovici
    43. Boiko Ivan Makarovici
    44. Mocindcea Vasilii Markovici
    45. Resednik Dionisii Ignat
    46. Boredeniuk Mihail Vasilevici
    47. Bihovski Vasilii Abramovici
    48. Takii Diordii Fiodorovici
    49. Tokmeak Ivan Vasilevici
    50. Saragov Semen Fiodorovici
    51. Weisberg Isaak
    52. Oleinik Petr Feodoseevici
    53. Kolesnik Afanasii Ivanovici
    54. Ghebedniuk Timofei Fiodorovici
    55. Morgun Pantelei Fedotovici
    56. Tisminetki Buzea
    57. Sarogradski David Sesomov
    58. Goldenberg Abram
    59. Buhman Lazar Abramovici
    60. Ciumak Mihail
    61. Roitman Iakov
    62. Stolear Hana Srulevna
    63. Cerkbz Vsevolod Arkadievici
    64. Goldstern Sismon
    65. Dumbrava Anatolii
    66. Bilkis Ilia Isaakovici
    67. Steinbuk Smil
    68. Faierstein Iancu Aronovici
    69. Goresnik Itik Meerovici
    70. Sulman Froiim
    71. Magazinik Riva
    72. Magazinik Ghers Leibovici
    73. Milman Moise
    74. Makogon Sonea
    75. Kotler Hanakii Iankelevici
    76. Kotlear Mendeii Iankelevici
    77. Kotlear Smerl Itkovici
    78. Palii Vasilii
    79. Balan Isake
    80. Ghilas Haralambie
    81. Staris Silvestr
    82. Gogu Profirii
    83. Kofteneak Vladimir
    84. Deaur Dimitri
    85. Harkovei Afanasii
    86. Lefter Dionisii
    87. Tihotki Valentin
    88. Kolker Boruh
    89. Kravtov Ivan
    90. Naumov Alexei
    91. Ghersenzon Sulea Moiseevici
    92. Trahtman Idel
    93. Pastusenko Grigorii
    94. Derkautan Aizik
    95. Sehtman Talik
    96. Gluhovski Petr
    97. Karpis Ivan
    98. Lisov Ivan Antonovici
    99. Soltuz Nikolai
    100. Gologorski David
    101. Kriger Ianik
    102. Davidovici Lubov
    103. Pînzaru Ivan
    104. Pînzaru Pavel Vasilevici
    105. Kazak Demian Stepanovici
    106. Tivnik
    107. Tomak Gheorghii Pavlovici
    108. Iasinski Vasilii Ivanovici
    109. Kalmatui Stefan
    110. Kozman Timku
    111. Haralamb Buhor
    112. Ciporneak Vanea
    113. Ciporneak Haralamb
    114. Zelter Zolea
    115. Postolake Vasilii
    116. Bezbeda
    117. Maceak Ivan
    118. Eriomenko Grigorii Fiodorovici
    119. Svet Dmitrii Mihailovici
    120. Politiuk Sisma
    121. Strahov Kalinik
    122. Samanaki Alexandr Ivanovici
    123. Ciobanu Marcu
    124. Gutu Dimitrii
    125. Kvatkovski
    126. Strahman Sunea
    127. Bruma Semion
    128. Halkin Sima
    129. Buris Sima
    130. Nedelea Ambrozis
    131. Smunis Itik
    132. Revulet Grigorii
    133. Spivak Slik
    134. Tentis Pavel
    135. Drobnika Fedor
    136. Savka Efim Dmitrevici
    137. Kaplan Mioka
    138. Hoiut Iosif
    139. Sosna Haim
    140. Kaplan Avoris
    141. Tîmbaliuk Kuzma
    142. Ciumak Semion.

    Judetul Orhei:
    143. Sakara Evghenia Vasilevna
    144. Brizma Cearma Aronovna
    145. Snir Ghenea Livovna
    146. Lener Frima Iakovlevna
    147. Lefter Roza Avseevna
    148. Lerner Opsip Kipelovici
    149. Saparina Pelagheia Isakovna
    150. Zamislovskaia Peloaghelia Moiseevna
    151. Saposnik Izrail Rubinovici
    152. Lerner Venea Markovna
    153. Rakul Constantin Gheorghievici
    154. Tartovski Solomon Moiseevici
    155. Ghelman Riva Haskova
    156. Rezingof Sara Haimovna
    157. Dizingof Naum Haimovici
    158. Malis Motel Abramovici
    159. Cebotari Peisih Haimovici
    160. Grivokopatel Haim Iosifovici
    161. Vaiser Haia Iosifovna
    162. Moitlis Moisei Sumovici
    163. Ciobotaru Sara Iosifovna
    164. Iaruga Isaak Abramovici
    165. Goldman Polina Pavlovna
    166. Goldman Isaak Pavlovici
    167. Fisman Rahil Davidovna
    168. Fisman Estera Davidovna
    169. Gers Dafa Davidovna
    170. Daici Ghitlea Slemovna
    171. Brezman Ecaterina Aronovna
    172. Popusku Mira Mendelevna
    173. Berekovici Adela Isaakovna
    174. Jesan Vasilii Ivanovici
    175. Zisler Iankel Talikovici
    176. Smukler Leib Borisovici
    177. Kogan Beleamia Moiseevici
    178. Tarlev Hana Ioaakovna
    179. Ghinzburg Lipa Tudicovici
    180. Averbuh Basea Livovna.

    Judetul Bender:
    181. Ertberg Amika
    182. Burlak Fiodor
    183. Slipakov Nikolai
    184. Tabanov Elifer
    185. Gabdzea Feodosii
    186. Bazarov Dmitrii
    187. Taran Iakov
    188. Kovtunenko Ivan
    189. Bicikov Victor
    190. Bicikov Boris
    191. Zavada Victor
    192. Grinberg Hava
    193. Kofman Zelma
    194. Kofman Fanea
    195. Mozes Evghenii
    196. Sisman Frida
    197. Goldstein Iakov Smulevici
    198. Haikim Idel Gherskovici
    199. Zelter Zaiveid Leibovici
    200. Rosko Rahman Davidovici
    201. Kîsa Hristofor Ivanovici
    202. Kelmenciuk Zinovii Ivanovici
    203. Borisova Zinaida Ivanovna
    204. Slapakov Nikolai Abramovici
    205. Pronoza Evghenii Ilici
    206. Brodskaia Dora Zaharovna
    207. Koroli Boris Iakovlevici
    208. Brodskaia Janna Zaharovna
    209. Leah Ivan Zaharovici
    210. Dmitrieva Seifa Iosifovna
    211. Prokopet Moisei Iosifovici.

    Judetul Balti:
    212. Kolker Moisei Mihailovici
    213. Birinboim Zolea Nutoviei
    214. Barenboi Abram
    215. Lerner Lona Idelovna
    216. Rabenko Alexandr Israilevici
    217. Rapaport Beeno Boris
    218. Kusnir Semion Aronovici
    219. Goldis Abram Isaakovici
    220. Garber Sioma Ovsi Iankelevici
    221. Weisman Toivi Saevici
    222. Rozenblat Moise Lipov
    223. Roll Valter Livovici
    224. Kusnir Haia Eftimovna
    225. Brinboim Monea Nutuvici
    226. Kat Oscar Gers-Berovici
    227. Kevilevin Ihil Moskovici
    228. Kiseleva Seiva Zisileva
    229. Bujor Tatiana Iakovlevna
    230. Ghelman-Vaitraub Fanea Pinkrovna
    231. Roizman Nlemi Borisovna
    232. Harak Polea Zelmovna
    233. Grinberg Misa
    234. Ghelman Ivte Itkovici
    235. Serman Moise Beilovici
    236. Fux Naftul Abramovici
    237. Rîlskii Grigorii Afanas
    238. Haot Niusin Ghersovicii
    239. Jukovskii Boris Iosifovici
    240. Tuprik Aizea Davidovici
    241. Rudima Anton Gheorghevici
    242. Kleiman Moise Isaakovici
    243. Pogorelovskii Mihail Samuilovici
    244. Babinetki Ivan Pavlov
    245. Zernovoi Ivan Ivanovici
    246. Reaboi Andrei Anufrievici
    247. Stratiiciuk Iakov Stepan
    248. Gomeniuc Ivan Eliseevici
    249. Grinberg Haia Solomonovna
    250. Grinberg Fira Izrailevna
    251. Leabis Tatiana Isidorovna
    252. Vikinskii Fiodor Ivanovici
    253. Gavriliuk Petr Petrovici
    254. Golik Ivan Andronovici
    255. Glinberg Moise Grigorevici.

    Tabelul nr. 4 cu membri Partidului Comunist din România, basarabeni si bucovineni, sositi în
    URSS, în calitate de emigranti politici (fosti voluntari ai Armatei Republicane în
    Spania s.a.), pe care CC al PCR îi recomanda pentru a fi transferati în Partidul
    Comunist al bolsevicilor din toata Rusia:
    1. Tismenetki Leon Moiseevici
    2. Telmer Elias
    3. Kleiman Moisei Solomonovici
    4. Vihrev Abram Naumovici.

    Din partea de rasarit a României, armata româna se retrasese fara lupta,
    deci nu existau nici un fel de consecinte dureroase pricinuite românilor sau
    evreilor de aici, datorita înclestarilor armate. Si cu toate acestea, în 1940,
    împotriva armatei române în retragere, evrei înarmati au umilit si au lichidat,
    prin împuscare, ofiteri si soldati români. Armata româna primise ordin sa nu
    raspunda la provocari. Este evident ca acesti evrei se coalizasera, cu arma în
    mâna, cu armata de invazie a URSS, împotriva propriei tari, România,
    încadrându-se astfel în programul si activitatea comunistilor evrei de pâna acum,
    împotriva statului român. Singurul român care a fost în fruntea Partidului
    Comunist, pâna dupa al doilea razboi mondial, a fost îndepartat din functie în
    1924, pentru ca începuse sa regrete si sa nu mai accepte aceste programe de
    desfiintare a României.

    Asupra familiilor de români care se refugiau din calea ocupantului rus,
    evreii s-au dedat la jafuri si omoruri.

    Din Basarabia, Tinutul Herta si nordul Bucovinei, trenurile mortii pornesc
    spre Siberia, începând cu anul 1940 si din 1944, pâna în anii de dupa 1950.
    Morti pe drum, în vagoane de vite, din lipsa de aer si apa. Moartea secera în
    lagarele de exterminare. Adevarate stafii, schelete umane. Sute de mii de civili
    români. Putinii supravietuitori au avut parte numai de persecutii, pâna la moarte.
    Toate acestea în rasaritul României cazut sub ocupatia bolsevica. Dar în
    România (între granitele României de azi), ce s-a întâmplat între 1944 – 1964 ?
    In 1948 comunistii preluasera întreaga putere politica în România. Are loc
    lichidarea totala a clasei conducatoare din România, a tuturor elitelor si a multor
    altor români, din poporul de rând. In întreaga Românie, din 1921 pâna în timpul
    celui de al doilea razboi mondial, erau aproximativ 1000 (o mie) de comunisti, în
    mare majoritate alogeni, conducerea apartinând evreilor. Din 1948 pâna în 1964,
    în România au fost întemnitati peste doua milioane de români si peste doua sute
    de mii au fost lichidati în puscarii si lagare. Singura forta politica decizionla, în
    România, o formau comunistii.
    Secretariatul Comitetului Central al Partidului Comunist Român din anul 1948:
    Gheorghe Gheorghiu-Dej – Secretar general,
    Ana Pauker- Secretar, evreica,
    Vasile Luca- Secretar, evreu,
    Teohari Georgescu- Secretar, evreu,
    Lothar Radaceanu- Secretar, evreu.

    Se impune precizarea ca ministrul de interne al noii orânduiri comuniste din România
    a fost tot evreu, Teohari Georgescu. Si altii, sefi ai securitatii.
    In acest context se poate întelege mai bine, de ce colonelul
    Alexandru Nicolski, evreu, este exemplul tipic de ofiter de securitate vinovat
    de genocid împotriva românilor. Apare un fenomen
    demn de retinut. In viata publica, evreii din Comitetul Central al Partidului
    Comunist Român ,dupa preluarea puterii, (a se vedea, spre exemplu, anul 1948),
    apar cu nume românesti- cu o exceptie, sau doua. Evreii comunisti din 1940 au
    numele lor evreiesc.

    Fenomenul românizarii numelor, dupa razboi si în timpul comunismului,
    se raspândeste si în rândul altor categorii de evrei, încât, în aparenta, dupa nume,
    o parte din evrei au disparut. Nu înseamna ca nu au mai existat si evrei cu nume
    evreiesti. N-au avut nici un fel de dificultati pentru afirmare sociala, politica,
    profesionala, nici unii, nici altii. Dimpotriva, evreilor, majoritatii zdrobitoare, li
    s-a asigurat, în viata României, locuri de sefi. Dam în continuare o lista de evrei
    care au format conducerea României în primii ani de domnie a comunismului,
    datele fiind extrase din The Plot Against the Church, de Maurice Pinay, de la
    p.73-77 (Cf. Traian Golea, Cum se regizeaza condamnarea unui popor,
    Romanian Historical Studies, 1996, ed. II ,p. 7-9 ).

    Evrei în Guvernul României:

    1. Ana Pauker, alias Anna Rabinsohn , Ministru de Externe si agenta nr.1
    a Moscovei la Bucuresti.

    2. Ilka Wassermann, reala directoare a Ministerului de Externe.

    3. Iosif Chisinevschi, alias Jakob Broitman, vicepresedinte al Consiliului
    de Ministri si membru al Comitetului Central.

    4. Teohari Georgescu, alias Burah Tescovich, Ministru de Interne.

    5. Avram Bunaciu, alias Abraham Gutman, Secretar General al Adunarii
    Nationale, realul conducator al Adunarii.

    6. Lothar Radaceanu, alias Lothar Wuertzel, ministru.

    7. Miron Constantinescu, alias Mehr Kohn, originar din Galati, Ministru
    al Minelor si membru al Comitetului Central.

    8. Moises Haupt, general, comandant militar al Capitalei.

    9. Laurian Zamfir, alias Laurian Rechler, general, sef al Securitatii,
    originar din Braila.

    10. Heinz Gutman, sef al Serviciului Secret Civil.

    11. William Suder, alias Wilman Suder, sef al Contra Spionajului.

    12. Colonel Roman, alias Roman Walter, tatal lui Petre Roman, sef al
    Serviciului de Educatie, Cultura si Propaganda al Armatei.

    13. Alexander Moghioros, Ministru al Nationalitatilor, evreu din Ungaria.

    14. Alexandru Badan, alias Alexander Braunstein, sef al Comisiei de
    Control al Strainilor.

    15. Maior Lewin, evreu, fost ofiter în Armata Rosie, sef al Cenzurei
    pentru presa.

    16. Colonel Holban, alias Moscovich, sef al Securitatii pe Bucuresti.

    17. George Silviu, alias Gersch Gollinger, secretar general în Ministerul
    de Interne.

    18. Erwin Voiculescu, alias Erwin Weinberg, sef al Departamentului
    pentru pasapoarte în Ministerul de Externe.

    19. Gheorghe Apostol, alias Gerschwin, presedinte al Sindicatului
    Muncitoresc.

    20. Stupineanu, alias Stappnau, sef al Spionajului Economic.

    21. Emmerick Stoffel, evreu din Ungaria, ambasador al României în
    Elvetia.

    22. Harry Fainaru, alias Hersch Feiner, sef de legatie în Ambasada din
    Statele Unite.

    23. Ida Szillagy, evreica, prietena a Anei Pauker. Reala conducatoare a
    Ambasadei din Londra.

    24. N. Lazarescu, alias Burach Lazarovich, însarcinat de afaceri a
    României la Paris.

    25. Simon Oieru, alias Schaeffer, subsecretar de stat.

    26. Aurel Baranga, alias Ariel Leibovich, inspector general în
    Departamentul Artelor.

    27. Liuba Chisinevschi, alias Liuba Broitman, presedinta a Femeilor
    Române Antifasciste.

    28. Lew Zeiger, evreu, director general în Ministerul Economiei.

    29. Doctor Zeider, jurisconsult al Ministerului de Externe.

    30. Marcel Breslasu, alias Mark Breslau, director general al
    Departamentului Artelor.

    31. Silviu Brucan, alias Bruekker, redactor sef al Scânteii, conducea
    întreaga campanie care viza dezamagirea poporului în ce privea domnia
    comunismului. In acelasi timp conducea si înscenata campanie antisemita din
    România.

    32. Samoila, alias Samuel Rubenstein, director guvernator al Scânteii.

    33. Horea Liman, alias Lehman, redactor secund al Scânteii.

    34. Inginerul Schnapp, evreu, director guvernator al ziarului România
    Libera.

    35. Jehan Mihai, alias Jakob Michael, sef al industriei cinematografice
    române.

    36. Alexandru Graur, alias Alter Brauer, director general al Societatii
    Radiofonice Române.

    37. Mihai Roller, evreu, necunoscut înainte de venirea sa în România, din
    Uniunea Sovietica, Presedinte al Academiei Române, autorul istoriei falsificate a
    Românilor.

    38. Profesorul Weigel, tiranul Universitatii din Bucuresti. Conducea
    operatia de epurare a studentilor anti comunisti.

    39. Profesorul Lewin Bercovich, un alt tiran al Universitatii din Bucuresti,
    care controla corpul profesoral, venit din Rusia.

    40. Silviu Iosifescu, alias Samson Iosifovich, cel care i-a cenzurat pe
    Eminescu, Alecsandri, Vlahuta, de continutul care nu se armoniza cu
    comunismul.

    41. Joan Vinter, alias Jakob Winter, al doilea critic literar marxist al
    României.

    42. Trei predecesori secretari generali ai Ligii Generale a Muncii au fost
    evrei, Alexander Sencovich, Misha Levin si Sam Asriel (Serban).

    Extremistii de stânga si atrocitatile comise nu pot scapa de verdictul:
    holocaust, genocid, crima la adresa umanitatii.

    Consideram ca poporului român trebuie sa i se ofere din partea
    organismelor internationale evreiesti, din partea evreilor de pretutindeni si din
    partea statului Israel, pentru Holocaustul savârsit de evreii comunisti împotriva
    românilor, suma de 200 (doua sute) miliarde euro.

    II

    Matatias Carp, evreu din România, în Cartea Neagra, Bucuresti, 1946,
    vol. 1, p. 48, scrie „presupunând sau pretextând injurii sau ofense ce s-ar fi adus
    acestei armate de catre evrei, cu prilejul retragerii din teritoriile cedate în 1940,
    Armata Româna, recucerind aceste teritorii în 1941…”

    Deci, dupa Matatias Carp, evreii, în 1940, nu s-au manifestat în nici un
    fel împotriva militarilor români (presupunând sau pretextând injurii sau ofense
    ce s-ar fi adus…).

    În 1944, desi armata româna încetase orice lupta cu URSS, românii fiind
    angajati în batalii împotriva Armatei germane, sovieticii deporteaza în URSS pe
    cei 180 000 de militari români, de pe linia frontului. Acestia nu mai trasesera
    nici un foc de arma împotriva militarilor sovietici. Nu erau prizonieri în urma
    unor lupte. Foarte multi îsi dorm somnul de veci în pamântul lagarelor de
    exterminare. Teroarea comunista cuprinde întreaga Românie. Evreii comunisti
    preiau, progresiv, puterea sub protectia Armatei URSS, încât în 1948 sunt
    stapânii absoluti ai României. Nimeni nu îndraznea sa aiba o alta parere despre
    holocaustul (genocidul) împotriva românilor, din 1940 si din prima jumatate a
    anului 1941, din teritoriile românesti anexate de URSS si din anii de dupa
    razboi, din România cu granitele de azi, fara riscul de a fi condamnat la puscarie
    pe viata, sau lichidat. Apar documente contrafacute, marturii si declaratii sub
    santaj, amenintari si tortura.

    Istoricul american Nicholas M. Nagy–Talavera, evreu nascut în România,
    în The Green Shirts and the Others, Hoover Institutions Press, Standfort,
    California, 1970, p. 305, în editia în limba engleza, din România, din 2001,
    p.427 si în editia în limba româna, din România, cu titlul Fascismul în Ungaria si
    România (Subtitlul din engleza, Fascism in Hungary and Romania, devine titlu),
    din 1996, la p.414, scrie: „Rusii au cerut cedarea Basarabiei si a Bucovinei de
    nord. Ultimatumul a fost lapidar si lipsit de orice echivoc. În haosul în care a
    urmat, generat de o retragere româneasca dezordonata, s-au petrecut multe
    lucruri care nu ar fi trebuit sa se întâmple. Populatia evreiasca si cea ucrainiana,
    în entuziasmul generat de plecarea autoritatilor române, care facusera din aceasta
    provincie, cea mai prost administrata parte a tarii, i-au tratat pe românii în
    retragere într-un fel care avea sa-i coste scump un an mai târziu.”

    Trecuse un sfert de secol între lucrarea lui Matatias Carp si cea a lui Nagy
    -Talavera. Erau alte vremuri. Nagy-Talavera n-a mai avut curajul, ca
    predecesorul sau, sa nege atrocitatile savârsite de evrei în 1940.

    Deci „s-au petrecut multe lucruri ce n-ar fi trebuit sa se întâmple.
    Populatia evreiasca si ucrainiana… i-a tratat pe românii aflati în retragere într-un
    mod care avea sa-i coste scump un an mai târziu.”

    Este evident, în citatul de mai sus este vorba de fapte cutremuratoare,
    savârsite de evrei împotriva românilor, în 1940, altfel autorul nu le-ar fi
    considerat drept cauza a ceea ce a urmat mai târziu, în 1941. De asemenea
    recunoaste ca s-a actionat atât asupra armatei române, cât si asupra românilor
    civili. Din text mai reiese ca de vina este populatia evreiasca, nu numai evreii
    comunisti. Numai ca si Nagy -Talavera face tot ce poate, ca aceste doar câteva
    rânduri despre genocidul evreilor (holocaustul), din 1940, împotriva românilor,
    sa se piarda în sutele de pagini ale lucrarii. Si neprecizând ,,lucrurile ce n-ar fi
    trebuit sa se întâmple”, cititorul trece si peste aceste doar câteva cuvinte, ca si
    cum evreii n-ar fi de vina de crime la adresa umanitatii. Ca este asa si nu altfel,
    reiese fara echivoc, chiar din titlul capitolului în care chiar si cititorul versat
    descopera cu greu aceste câteva rânduri: The Legion against Carolist Romania –
    Legiunea împotriva României carliste. Cu alte cuvinte, legionarii împotriva
    României carliste. Numai ca citatul pe care l-am reprodus înseamna Evreii
    împotriva României – o adevarata ,,carte neagra” a genocidului evreiesc
    împotriva românilor.

    Daca în prima parte a acestui material destinat mass-mediei, am evitat sa
    reproducem unele documente, pentru a nu aduce la lumina zilei ranile adânci,
    deschise în fiinta poporului român, totusi ne vedem siliti sa retinem câteva.

    Toate se gasesc în arhiva Ministerului Apararii Nationale si în unele carti de
    specialitate. Spre exemplu, vezi Alex.- Mihai Stoenescu, Armata, maresalul si
    evreii, RAO International Publishing Company, 1998:

    ,,La Chisinau, 400-500 evrei comunisti constituiti în banda, înarmati unii
    cu pusti si revolvere, iar altii cu pietre si bastoane, au cerut directorului Ionet,
    medicul spitalului de copii, ca imediat cladirea acestuia sa fie predata. La
    încercarea medicului de a calma spiritele, l-au împuscat, dupa care au navalit în
    spital, devastându-l complet, iar pe copiii aflati internati, omorându-i si
    aruncându-i afara pe geamuri.”

    „Populatia evreiasca de pretutindeni a avut o atitudine ostila si de sfidare,
    batjocorind pe functionari, asasinând pe unii dintre ei, furând tezaurul
    institutiilor statului, etc.”

    „În judetul Cetatea Alba bande comuniste evreiesti au schingiuit preoti,
    le-au ars barbile cu tigari, au devastat bisericile.”

    „Populatia si în special evreii s-au înarmat cu armament luat de la
    unitatile noastre. Evreii din Basarabia continuau sa atace fractiuni izolate, la
    adapostul trupelor rusesti .”

    „Populatia evreiasca a ajutat la dezarmare.”

    „Exodul populatiei române constituie o drama de nedescris. Locuitorii
    evrei organizeaza pretutindeni–pâna si în Galati– o adevarata rebeliune cu jafuri
    si omoruri.”

    „Ciocniri între trupele române si populatia evreiasca ce voia sa
    sechestreze trenurile de evacuare au avut loc si la Ungheni, soldate cu morti si
    raniti.”

    „La îndemnul trupelor sovietice, unii militari minoritari din cadrul
    Armatei a 4 – a si a 3-a române au dezertat cu armamentul si munitia din dotare.
    Ulterior acestia au fost organizati în bande înarmate si au actionat împotriva
    fostelor unitati.”

    La 6 iulie 1940, pierderile Armatei române (primise ordin, pentru a evita
    razboiul, sa nu raspunda la provocari) au fost urmatoarele: ucisi, raniti, dati
    disparuti – 356 cadre si 42.876 soldati si gradati.

    „La Bolgrad, comunistii circulau pe strazi având ca semn distinctiv steaua
    evreiasca cu 6 colturi si o panglica rosie.”

    „Evreii din Chisinau au arborat drapele rosii, manifestând pe strada si
    barând strazile spre gara pentru a nu permite retragerea functionarilor români; au
    ocupat de asemenea localurile institutiilor, comisarii Pascal Nicolae, Mateescu
    Constantin, Severin si Stol au fost executati de evrei în strada.”

    „În toate satele s-au arborat steaguri rosii si în special evreii…”

    Documentatia e bogata, dar într-un articol de presa, putine documente pot
    fi reproduse. Unele, care evidentiaza sadismul evreilor, din timpul rebeliunii
    iudaice din 1940, împotriva românilor, au fost evitate, dar niciodata nu e prea
    târziu. Cuvintele lui Nicolae Iorga sunt edificatoare în sensul acesta:

    „Se aduna si cresc vazând cu ochii documentele si materialele, acte
    oficiale si declaratiile luate sub juramânt. Înalti magistrati si bravi ofiteri, care si-
    au riscat viata ca sa apere cu puterile lor retragerea si exodul românilor, au vazut

    cu ochii lor nenumarate acte de salbaticie, uciderea nevinovatilor, lovituri cu
    pietre si huiduieli. Toate aceste gesturi infame si criminale au fost comise de
    evreimea furioasa, ale carei valuri de ura s-au deslantuit ca sub o comanda
    nevazuta (s.n.).

    De ce atâta ura?

    Asa ni se rasplateste bunavointa si toleranta noastra?

    Am acceptat acapararea si stapânirea iudaica multe decenii si evreimea se
    rasbuna în ceasurile grele pe care le traim. Si de nicaieri o dezavuare, o rupere
    vehementa si publica de ispravile bandelor ucigase de sectanti sangvinari.
    Nebunia organizata împotriva noastra a cuprins târguri, orase si sate (s.n.). Fratii
    nostri îsi parasesc copii bolnavi, parinti batrâni, averi agonisite cu truda. În
    nenorocirea lor ar fi avut nevoie de un cuvânt bun, macar de o farâma de mila.
    Sprijin cald si un cuvânt întelegator, fie si numai sentimental, ar fi primit cu
    recunostinta. Li s-au servit gloante, au fost sfârtecati cu topoare, destui dintre ei
    si-au dat sufletul. Li s-au smuls hainele si li s-au furat ce aveau cu dânsii, ca apoi
    sa fie supusi tratamentului hain si vandalic(s.n.). Românimea aceasta, de o
    bunatate prosteasca fata de musafiri si jecmanitori, merita un tratament ceva mai
    omenesc din partea evreimii care se lauda pâna mai ieri ca are sentimente calde
    si fratesti fata de neamul nostru în nenorocire.” (De ce atâta ura?, în Neamul
    Românesc, din 6 iulie 1940).

    Pâna si avocati evrei, chemati prin profesie sa apere pe cei nedreptatiti, au
    participat la genocidul împotriva românilor, au fost lideri de grup de evrei
    criminali, au întocmit liste pentru asasinate:

    „În Soroca bande de comunisti evrei conduse de avocatul Michael Flexer
    dupa ce au ocupat cladirea primariei si a politiei au asasinat în fata statuii
    generalului Poetas pe comisarul Murafa si ajutorul sau Eustatiu Gabriel.”

    „În Chisinau listele de executii au fost întocmite de intelectuali comunisti
    evrei, avocatul Carol Steinberbg, avocata Etea Dinar si dr. Derevich.”

    „Astazi a fost ultima zi a evacuarii si a fost hotarâta zi de doliu national.
    Evreii si comunistii s-au purtat oribil. Asasinatele si molestarile…”

    Cititorul însusi poate completa lista cu ororile savârsite de evrei. Asa, din
    Paul Goma, Saptamâna Rosie, 28 iunie – 3 iulie 1940, sau Basarabia si evreii,
    Editura Vremea XXI, 2004:

    ,,Nu putini erau înarmati si agitau liste negre, amenintând pedepsirea celor
    figurând acolo.”

    La Cernauti ,, Evreii l-au împuscat pe preotul bisericii catolice, pe câtiva
    gardieni. Evreii tineri (15 – 16 ani) au dezarmat soldati, i – au pus sa se dezbrace,
    apoi i-au înjunghiat cu propriile baionete.”

    ,,Imediat dupa plecarea soldatilor români, evreii, în numar de câteva zeci
    de mii, în afara de faptul ca au comis tot felul de delicte, au deschis portile
    închisorilor, înarmând pe detinuti, au început cu furie sa masacreze pe românii
    aflati pe strazi, au jefuit bancile, casele particulare, au incendiat bisericile si
    palatele.”
    Iata nume de evrei din Cernauti, capetenii ai bandelor de evrei asasini,
    din timpul genocidului antiromânesc:
    Marek Ficher,
    Filip Beer,
    Max Weissman,
    Bruell,
    dr. Zuflucht,
    dr. Kehr,
    dr. Sasa Pimensohn.

    Sau de tineri evrei asasini:
    Aufleger Feibis,
    Fisher,
    Abacumov,
    Eisinger,
    Sigi Bainer (Sigismund Brainer,
    sau Bayner, Beiner – îl gasim apoi, în regimul comunist, la Cluj, la securitate,
    adevarat tortionar, loctiitor al sefului serviciului anchete la Directia Regionala a
    Securitatii).
    Si în Cernauti, evreii preiau puterea lucala:
    Salo Brül – comisar,
    Glaubah – primar,
    Hitzig – ajutor de primar,
    Meer (Beer) – prefect.

    Deci se cunosc sefii progromului antiromânesc, prin asasinate la fata locului si prin
    încarcarea trenurilor de vite, cu români, spre Siberia. La fel s-a întâmplat si în
    alte localitati.
    La Chisinau, avocatul Steinberg – conducatorul sovietului
    comunal.
    La Chilia Noua, dr. Robinovici, medic primar al orasului, seful
    comitetului local.
    La Soroca, Leizer Ghinsberg – conducatorul actiunii teroriste.

    Lista poate continua cu alti evrei, cu sutele de evrei din conducerea comunista,
    factori politici, de decizie, împreuna responsabili de genocidul împotriva
    românilor.

    ,,Însisi copiii evrei, dintre care unii chiar strajeri, asteptau în gari trenurile
    refugiatilor, pentru a-i înjura si a le arunca cu pietre si orice obiecte care cadeau
    la îndemâna, creând o impresie oribila.”

    ,,Preotul Bujakovski din Tighina a fost împuscat de teroristii evrei.”

    Spre o documentare mai larga, cititorul poate apela si la Gheorghe
    Buzatu, “Asa a început holocaustul împotriva Românilor”, Bucuresti, Editura
    Majadahonda, 1995:

    ,,Incidentele, mai ales cu populatia evreiasca, au avut loc pretutindeni.
    Din aceasta cauza evacuarile în multe locuri au fost imposibile. S-au împuscat
    functionari, s-au atacat chiar unitati militare.”

    Cititorul, daca doreste, are la dispozitie o carte alcatuita doar din
    documente (128 la numar), reproduse dupa originalele din arhive – Locotenent –
    colonel Alesandru Dutu, dr. Constantin Botoran, Situatia evreilor din
    România,1939–1941,Editura Tara Noastra, Uniunea Vatra Româneasca,
    Bucuresti, 2003 (Carte interzisa si trimisa la topit): ,, În toate orasele basarabene
    si nord bucovinene… s-au format grupuri de evrei înarmati, în majoritate tineri
    de ambele sexe, care numaidecât au început actiunea terorista. Au fost împuscati
    cu predilectie functionarii judecatoresti, cei politienesti, slujitorii altarului,
    precum si functionarii financiari, acestia din urma cu ocazia devalizarii
    diferitelor casierii ale Statului… Au fost cazuri când executiile au luat aspectul
    unei sinistre vânatori de oameni, în care tot ce putea constitui un element
    reprezentativ românesc stimula activitatea sângeroasa a tinerilor teroristi evrei.”

    Dupa ultima zi a evacuarii Basarabiei, a nordului Bucovinei si a Tinutului
    Herta, de catre Armata româna si unele familii de români, evreii au continuat o
    alta evacuare, umplând trenurile pentru animale, cu români pentru lagarele de
    exterminare din Siberia. Epurare etnica prin holocaust în proportie de masa. În
    România, din 1948, umplu puscariile cu milioane de români, dintre care, sute de
    mii, vor fi lichidati.

    Se impune cu necesitate înfiintarea unei comisii pentru studierea
    holocaustului (genocidului) evreilor împotriva românilor si publicarea lucrarilor
    rezultate din aceste cercetari.

    Societatea Culturala Bucuresti – Chisinau /
    Tel.021-7456782

    Gheorghe Gavrila Copil

    Presedinte
    http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/pled_proc_com/ggcopil1.htm

  2. Impresionanta pledoaria dumneavoastra.

  3. Fata lui Gheorghiu Dej s-a indragostit cand era casatorita de fiul doctorului care nu a vrut sa o trateze pe mama lui Gheorghiu Dej.Aflati razbunarea lui Gheroghiu Dej la http://gheorghiudej.blogspot.com/

  4. N-as pedala pe etnii;
    toti admiteau crimele, instigau la ura, formau caste…, apoi dinastii; se va uita, se va repeta…

  5. Interesant ! Astazi, nu numai in Romania, ci in intreaga lume , cine conduce ? Nu tot evreii ? In cazul asta nu stiu ce vreti sa spuneti ? Sa stiti numai ca, acum, conduc mai prost si numai pentru buzunarul lor si in dauna a 90% din populatie care este la pragul de subzistenta . Situatia dumneavoastra, daca este reala, este foarte buna din punct de vedere statistic . In comunism mai exista o dreptate, dar in capitalism, nu. Acum este o bataie de joc, au furat tot ce se putea fura iar restul populatiei chinuie. Sa fim sinceri, pe langa evrei sunt si natiile conlocuitoare care au contribuit deopotriva la jaful tarii . Problema este . Cand vor da socoteala de ceea ce-au facut , mai ales astia din ultimii 21 de ani ? Cine va raspunde de acest genocid si de acest dezastru facut in ultimii 21 de ani ? Nu cumva ati gasit si raspunsul ? Nu cumva sunteti si dumneavoastra printre ei ? Oricum ar fi , tot P.C.R. va fi partidul care va scoate aceasta tara din mizeria in care este acum. Luati aminte si mai reflectati . La buna vedere ! Sa ne auzim cu bine !

  6. Istoric fiind, incerc sa aplic principiul lui Tacit: “Sine ira et studio” (Fara ura si partinire).

  7. eu sunt un comunist convins . cei care au devastat tara din 90 si pana an 2010 ce merita/condamnati la moarte de la iliescu si pana la basescu omorati pana la al noualea neam ;macar ceausescu a costruit o tara aveam din ce trai si ce manca acum este de o mie de ori mai rau avem la conducere numai hoti curve si golani .

  8. Un avantaj sigur al perioadei de dupa ’90 este libertatea cuvantului.

  9. Gheorghita Ionescu Eugeniu | Răspunde

    C.Z.Codreanu n-a fost comunist,era impotriva lor.Opinia lui in ce priveste politicienii care au jefuit tara afost ca-ar trebui sa li se scoata ochii iar copii lor sa fie urmariti “in averi”pentru recuperarea prejudiciului adus de parintii lor.Probabil ca C.Z.Codreanu ii vedea pe legionarii sai facand dreptate in acest fel.In nici o tara-fosta comunista-n-a fost rau ca la noi(ma refer la tarile socialiste din Europa).Rau este cand crezi ca faci bine facand rau.

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

%d bloggers like this: